Papagalii cacadu adoră să danseze și au o multitudine de mișcări unice

Papagalii cacadu adoră să danseze. Cacadu au cel puțin 30 de mișcări de dans distincte pe care iubesc să le etaleze.

Papagalii cacadu adoră să danseze. Deși nu toate speciile au fost surprinse executând fiecare mișcare, unele exemplare combină mișcările în moduri unice, creând astfel așa-numitele „meta-dansuri”. Scopul acestui comportament nu este pe deplin înțeles: deși ar putea avea origini în ritualurile de împerechere, în prezent dansul apare mult mai frecvent, în contexte variate.

• Poluarea luminoasă a crescut cu 16% la nivel mondial în doar 9 ani, dar schimbările nu…
• Cel mai puternic curent oceanic al Pământului nu s-a format așa cum credeam

Cacadu, un grup ce include 21 de specii de papagali originari din Australia și Asia de Sud-Est, sunt atât de îndrăgiți ca animale de companie încât se crede că au fost folosiți chiar și în negocieri diplomatice în Evul Mediu. Uneori par să danseze după un ritm interior propriu, iar în ultimii ani, mulți stăpâni le pun muzică și îi filmează în timp ce dansează în ritmul ei.

Natasha Lubke, de la Universitatea Charles Sturt (Australia), a analizat 45 de astfel de videoclipuri pentru a clasifica mișcările păsărilor și a continuat studiul cu un experiment pe șase păsări din grădina zoologică Wagga Wagga, cărora le-a fost redată muzică și un podcast fără conținut muzical. Lubke și colegii săi au descoperit că dansul nu este un comportament rezervat doar celor mai populare specii de papagali domestici sau celor încurajați activ să danseze.

Papagalii cacadu adoră să danseze. Dar de ce?

Deși multe specii de păsări practică „dansuri” ca parte a ritualurilor de curtare, acestea sunt adesea foarte elaborate și pot implica chiar „dansatori de fundal”, adică masculi mai tineri care nu sunt încă apți de împerechere. Cu toate acestea, doar papagalii sunt cunoscuți pentru capacitatea lor de a se sincroniza cu ritmuri externe. Masculii de cacadu negru, de exemplu, își confecționează singuri „bețe de tobe” pentru a-și crea propriul ritm de dans și cântat.

Studii anterioare identificaseră 16 mișcări distincte executate de un exemplar celebru de cacadu cu creastă galbenă, numit Snowball. Se sugera chiar că dansul ar putea indica o stare de bine la aceste păsări. Extinzând cercetarea, Lubke și colegii săi au descoperit că cel puțin nouă specii de cacadu dansează, deși pentru unele nu au existat suficiente înregistrări pentru o analiză detaliată, scrie IFL Science.

Trei dintre mișcările cunoscute anterior, inclusiv una numită simpatic „headbang cu piciorul ridicat”, nu au mai fost observate, posibil pentru că „nu mai sunt la modă”. Însă au fost identificate 17 mișcări complet noi. Lipsa mișcărilor pierdute nu pare să fie cauzată de absența muzicii rock, având în vedere că un „headbang” simplu a fost una dintre mișcările frecvent întâlnite. Unele păsări au combinat mai multe mișcări într-un stil propriu, rezultând 17 dansuri idiosincratice. De asemenea, anumite specii par să prefere anumite mișcări, însă nu s-a observat o legătură directă între gradul de înrudire și stilul de dans.

Un semn de inteligență

Multe dintre mișcările observate seamănă cu cele utilizate de masculii din aceeași specie pentru a atrage partenere. Cu toate acestea, micșările au fost efectuate și în absența altor păsări sau a oamenilor, iar unele au fost realizate de femele, semn că nu este vorba doar despre comportament de împerechere. Unele exemplare dansează cu atât entuziasm încât, ironic, acest lucru le-ar putea afecta șansele de reproducere.

Se presupune că aceeași regiune a creierului responsabilă de sincronizarea mișcărilor cu ritmul muzical controlează și învățarea vocală, ceea ce a dus la speculații că cele două capacități sunt interconectate. Totuși, autorii studiului subliniază că, deși mimetismul vocal există la mai multe familii de păsări și mamifere, doar oamenii și papagalii sunt cunoscuți pentru reacția lor la ritmul muzical.

Un lucru este cert: dansul papagalilor cacadu este un semn clar al inteligenței, motiv pentru care este esențial ca aceste păsări să fie stimulate cognitiv în captivitate. Deși păsările din grădina zoologică nu au dansat mai mult pe muzică decât pe podcast sau în liniște, profesorul Rafael Freire, autor principal al studiului, a declarat că: „Asemănările cu dansul uman fac greu de contestat faptul că papagalii au procese cognitive și emoționale bine dezvoltate. Redarea muzicii pentru papagali ar putea contribui la starea lor de bine.”

Studiul a fost publicat în revista PLOS One.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Ce culori văd pisicile?

Pădurile sud-americane „plâng” și acum după mastodonți

Unele plante își produc singure propriile pesticide. De ce nu este neapărat un lucru bun?

Oamenii de știință au rezolvat un mister vechi despre ornitorinci