Animale de la care avem de invatat

Porumbelul
Calator

• Un nou prădător oceanic pândește în Fosa Atacama
• Ce a descoperit primul studiu despre microbiomul intestinal al păsărilor sălbatice?

In timp ce majoritatea oamenilor are nevoie de mai multe tipuri de
harti si de o busola sau, mai nou, de un dispozitiv GPS pentru a-si
gasi drumul spre casa dupa o calatorie indelungata, porumbelul
calator se poate intoarce, cu precizie, in locul din care a plecat,
de la distante extrem de mari – peste 1.800 de
kilometri, fara niciun fel de obiect ajutator. Se bucura,
totusi, de un anumit fel de asistare; potrivit cercetarilor
efectuate asupra acestor animale in cadrul Universitatii din
Frankfurt, Germania, porumbeii calatori au structuri cu un
anumit continut de fier in alcatuirea ciocurilor, insusire
care ii ajuta sa perceapa campul magnetic al Pamantului,
independent de miscarile si pozitia lor, identificandu-si, astfel,
amplasarea geografca. Mai multe cercetari au indicat faptul ca
aceasta conexiune magnetica este prezenta si in cazul altor pasari,
iar studii foarte recente sugereaza chiar ca zburatoarele,
indeosebi cele migratoare, isi folosesc ochiul drept pentru
a vedea, propriu-zis, campul magnetic al planetei. Se stia
de mult timp ca pasarile sunt capabile „sa simta”, cumva, campurile
magnetice si sa le foloseasca in calatoriile lor, mai ales in
cursul migratiilor sezoniere, dar abia recent cercetatorii au aflat
ca aceste animale chiar vad asemenea manifestari geofizice cu
ochiul drept, cel corelat cu emisfera stanga a creierului.

Furnicile

In ciuda dimensiunilor reduse, numeroasele specii de furnici din
intreaga lume au abilitati uimitoare. Una dintre cele mai
impresionante este prezenta la specia amazoniana Mycocepurus
smithii, o specie „feminista” prin excelenta, care si-a dezvoltat
capacitatea de reproducere prin clonare –
eliminand atat imperecherea, cat si masculii – pentru a evolua
intr-o populatie alcatuita doar din femele. Potrivit cercetarilor
derulate la Universitatea din Arizona, motivul acestei transformari
nu este foarte clar, dar, prin reproducere asexuata,
furnicile evita costurile de energie necesare producerii de
masculi, dubland, astfel, numarul de femele reproducatoare
din fiecare noua generatie. Descoperirea a fost facuta recent, in
aprilie 2009, de o echipa a aceleiasi universitati americane,
condusa de biologul Ana Himler. In plus, fata de aceasta abilitate,
spre deosebire de noi, oamenii, furnicile au invatat si mijloace
extrem de eficiente de a-si organiza „traficul” – deplasarile
membrilor coloniei.
Iar un studiu din 2006, in cadrul Universitatii din California,
SUA, a conchis ca furnica cu falcile-capcana (Odontomachus bauri)
isi poate inchide mandibulele cu o viteza incredibila: o
cursa completa in 0,13 milisecunde, de 2.300 de ori mai rapid decat
o clipire. Aceasta abilitate le permite furnicilor acestei
specii sa sara, proptindu-si mandibula de sol si… cascand, la
inaltimi si pe distante uimitoare, raportat la dimensiunile
lor.

Elefantii

Pentru multi, trompa elefantilor este un mister. Sau, daca nu, i se
atribuie, exclusiv, rolul de organ eficient pentru adapare si
hrana. Totusi, si unui altfel de scop, tot atat de important, dar
mai putin cunoscut, ii mai serveste trompa pachidermelor. Cercetari
derulate in cadrul Universitatii din St. Andrews, Marea Britanie,
sugereaza ca elefantii pot monitoriza si detecta pana la 30
de membri ai familiei proprii, prin adulmecarea mirosului
lor si crearea unei harti mentale a locului in care acestia se
afla. Sa ne imaginam numai cat de utila ar fi o asemenea abilitate
pentru o mama cu mai multi copii.
Dar, mai mult de atat, potrivit unui alt studiu al cercetatorilor
aceleiasi universitati, elefantii isi pot da seama de intentiile
unui om si de ce hram poarta – daca este pasnic si prietenos sau
reprezinta o amenintare -, dupa mirosul pe care il emana, dar si
dupa culoarea hainelor pe care le poarta.
Si, trasatura larg cunoscuta, memoria incredibila a elefantilor nu
este de neglijat. Acestia au creierul mai dens decat cel
uman si lobii temporali, asociati cu memoria, mai
dezvoltati decat in cazul nostru. Lobii elefantilor contin mai
multe straturi, ceea ce inseamna ca pot stoca mai multa
informatie.
Pline de surprize, masivele pachiderme mai poseda o caracteristica
impresionanta: folosesc infrasunete, sunete cu frecventa sub 16 Hz,
pentru a comunica intre ei pe distante de pana la 20 de kilometri.
Spre deosebire de sunetele normale si de ultrasunete, infrasunetele
penetreaza obstacolele, depasindu-le.

Termitele

In Zimbabwe, speciile de termite Macrotermes michaelseni si-au
dezvoltat o tehnica foarte precisa de cultivare a unui anumit tip
de ciuperca, din care se hranesc. Si, cum aceasta ciuperca poate
creste numai la temperatura de 30,5 grade Celsius, iar
temperaturile de afara oscileaza intre 40 de grade Celsius ziua si
1-2 grade Celsius noaptea, termitele au nascocit un sistem
de mentinere constanta a temperaturii in adaposturile lor,
prin deschiderea si inchiderea permanenta a unor guri de aerisire.
Ideea este una atat de folositoare, incat Universitatea din
Loughborough, Marea Britanie, a condus mai multe studii pentru a
intrebuinta aceeasi tehnica in cladirile omenesti. Concret,
Centrul Eastgate din Harare, Zimbabwe, a fost proiectat
intocmai dupa sistemul termitelor.

Cimpanzeii

Multe au fost spuse si scrise despre inteligenta cimpanzeilor. Unii
i-au declarat geniali, in timp ce altii le-au atribuit
capacitatea intelectuala a unui copil de trei ani.
Desigur, realitatea este undeva intre cele doua extreme. Dar,
intr-adevar, exista cel putin o directie a intelectului in care
cimpanezii se dovedesc mai iscusiti decat oamenii – memoria
fotografica. Un studiu derulat in cadrul Institutului de
Cercetare a Primatelor, de la Universitatea Kyoto, Japonia, a
demonstrat ca cimpanzeii tineri au o capacitatea
extraordinara a memoriei numerice, mai buna chiar decat
aceea a adultilor umani testati cu aceleasi aparate si dupa
aceleasi proceduri. Prezentandu-li-se aceleasi secvente de numere,
cimpanzeii tineri si le-au putut aminti cu multa precizie,
depasindu-i pe oameni. Putem, desigur, spune, in apararea noastra,
ca avem creiere capabile sa se descurce cu procese mult mai
numeroase si mai dificile decat trebuie sa gestioneze organele de
gandire, mai „odihnite”, pana la urma, ale primatelor; totusi,
cimpanzeii sunt mai buni decat noi la memorarea mecanica, o
trasatura intelectuala si nu una fizica.

Corbii

In timp ce majoritatea animalelor si speciilor se confrunta cu
problema imputinarii numarului de indivizi, unele fiind amenintate
cu extinctia, corbii prospera, reproducandu-se in toata lumea, cu
exceptia zonelor glaciare si a varfului sudic al Americii de Sud.
Inteligenta acestor corvide este proverbiala si o demonstreaza deja
nenumarate videoclipuri care circula pe Internet, filmulete ale
caror protagonisti sunt corbi ce executa diferite sarcini, mai mult
sau mai putin dificile, dar toate implicand un oarecare nivel de
inteligenta si logica. Desigur, corbii nu sunt mai inteligenti
decat oamenii si nu se poate spune ca ii depasesc – decat ca
longevitate -, insa nu puteau lipsi de pe lista animalelor
inteligente.
Oricum, corbii se apropie de modelul uman cel putin in privinta
raportului dintre dimensiunea creierului si cea a trupului.
Dupa om, corbii au cel mai mare creier, comparativ
cu statura lor, din tot regnul animal. In plus, uimitoarea lor
capacitate de adaptare rapida la mediul inconjurator si la situatii
diverse, precum si abilitatea de a trai fara probleme in orase,
indica o serioasa posibilitate ca aceste pasari sa isi depaseasca,
la un moment dat, conditia. In China si Japonia, corbul este simbol
al recunostintei filiale, faptul ca pasarea isi hraneste
parintii cand acestia sunt batrani fiind considerat semnul
unei miraculoase restabiliri a ordinii sociale. Tot in Japonia,
corbul este mesager divin si pasare de bun augur, vestitor al
victoriei si semn al virtutii razboinice, iar in legendele celtice,
corbii au, adeseori, un rol profetic.

Delfinii

Nu aveau cum sa lipseasca din randul animalelor inteligente. Nu
sunt mai inteligenti decat oamenii, dar au fost declarati, recent,
a doua cea mai inteligenta specie de pe Pamant,
dupa om. Un zoolog de la Universitatea Emory, din Atlanta, SUA, a
mers chiar pana acolo incat a declarat ca „neuroanatomia
delfinilor sugereaza o continuitate psihologica intre ei si
oameni” si a solicitat reconsiderarea interactiunilor
om-delfin. Un alt om de stiinta, de la Universitatea Loyola
Marymount, din Los Angeles, SUA i-a denumit chiar „persoane
non-umane”. Asadar, delfinii sunt mai isteti decat maimutele si cu
abilitati de comunicare similare celor umane. Creierele lor
cantaresc jumatate din masa creierului uman, facandu-i animale
rationale, cu personalitati variabile si cu abilitatea de a gandi
despre viitor, printre alte facultati. Oare cat timp vor
mai suporta aceste animale destepte nedreptatile si abuzurile
oamenilor?