Oameni in spatiu

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

1960, 19 august. Doi „caini spatiali“ sovietici, Belka si Strelka, au petrecut o zi intreaga in spatiu, in timpul unui zbor orbital, la bordul vehiculului Korabl-Sputnik 2 (Sputnik 5). Ei au fost insotiti de un iepure, 42 de soareci, doi sobolani, un numar oarecare de muste si cateva plante si ciuperci. „Toata lumea“ a supravietuit experientei spatiale si s-a intors cu bine pe Pamant. Experimentele cu caini au fost o parte importanta a programelor spatiale sovietice, ca pregatire pentru zborurile cu echipaj uman.
1960. Uniunea Sovietica a lansat  sonde spatiale cu destinatia Venus si Marte.
1961, 12 aprilie. Astronautul sovietic Iuri Alexeevici Gagarin a devenit primul om care a calatorit in spatiul cosmic, zburand cu nava Vostok-1. Aceasta a evoluat pe orbita Pamantului timp de 108 minute. Evenimentul a avut un rasunet extraordinar. In Rusia, reusita a fost celebrata, oficial, printr-o parada fastuoasa, dar si oamenii de rand au luat parte, in felul lor, la bucuria comuna si totul s-a transformat intr-o mare sarbatoare populara: oamenii dansau si cantau pe strazi, se imbratisau si se felicitau unii pe altii (petrecere in stil rusesc, ce mai!). Gagarin, pe atunci in varsta de 27 de ani (si care fusese avansat de la gradul de locotenent-major la cel de maior chiar in timpul zborului sau spatial), a devenit nu numai erou al Uniuniii Sovietice, ci si una dintre cele mai cunoscute personalitati ale lumii. Ziua de 12 aprilie este sarbatorita in Rusia in fiecare an. Incepand din 2001, si alte tari celebreaza evenimentul, organizand Noaptea lui Iuri (Yuri’s Night) in diferite orase ale lumii si pe Statia Spatiala Internationala. 1961. Presedintele american John. F. Kennedy a anuntat initierea programului Apollo, o serie de misiuni ce aveau ca finalitate debarcarea omului pe Luna.
1962, 14 decembrie. Sonda Mariner 2, lansata din SUA, este primul vehicul spatial care a ajuns in apropierea planetei Venus. Misiunea nu a atras prea mult atentia publicului, deoarece sonda, neavand la bord camere de luat vederi, nu a transmis imagini; a furnizat insa date de mare interes stiintific despre planeta studiata.
1965, 18 martie. Astronautul sovietic Alexei Leonov a realizat prima iesire in spatiu in exteriorul navei (Voskhod 2). Misiunea era gata-gata sa se incheie cu un dezastru: Leonov abia a reusit sa reintre in nava, iar din cauza functionarii defectuoase a unei rachete de franare, vehiculul a revenit pe Pamant la 1.600 de kilometri departare de punctul de aterizare. 
1965. Mariner 4, lansat de Statele Unite, a fost primul vehicul care a reusit sa se apropie de planeta Marte si a transmis imagini neasteptate ale acesteia.
1969, 21 iulie. Primii oameni pasesc pe Luna. Ei sunt astronautii americani Neil Armstrong si Buzz Aldrin, din cadrul misiunii Apollo 11, care il includea si pe Michael Collins.  500 de milioane de oameni din intrega lume au urmarit evenimentul. A fost unul dintre marile momente ale istoriei umanitatii, iar cuvintele rostite de Neil Armstrong („Un pas mic pentru om, un salt urias pentru omenire“) nu par catusi de putin exagerate in raport cu importanta evenimentului. 

1971. Sonda spatiala sovietica Venera 7 este cel dintai vehicul care a coborat pe Venus. Ulterior, Venera 9 a transmis primele imagini de pe suprafata altei planete decat Terra.
1971. Mars 3, lansata de URSS, coboara pe Marte, fara a transmite insa imagini.
1971, 7 iunie. Devine operationala prima statie spatiala, Saliut-1, apartinand URSS.
1973. SUA pun si ele in functiune prima lor statie spatiala, Skylab, care va ramane pe orbita pana in 1979.
1974. Statele Unite lanseaza Mariner 10, singurul vehicul care a zburat spre planeta Mercur.
1974. Este infiintata Agentia Spatiala Europeana (ESA), o organizatie interguvernamentala destinata explorarii spatiului cosmic. Numarul de state-membre ale ESA este, la ora actuala, de 17. Cartierul general al organizatiei se afla la Paris, iar baza de lansare – la Kourou, in Guyana Franceza (America de Sud). 
1975. Sonda americana Viking amartizeaza si transmite primele imagini de pe Marte.
1988. Lansarea primei rachete a Agentiei Spatiale Europene,  Ariane 4, in cadrul unui program inceput in 1983. 
1993. Este anuntata public intentia mai multor agentii spatiale de a construi o Statie Spatiala Internationala (ISS), ca parte a cooperarii internationale in domeniul explorarii spatiului. Statia este inca in curs de asamblare si reprezinta un proiect comun, care implica SUA, Rusia, Japonia, Canada si Agentia Spatiala Europeana. Agentia Spatiala Braziliana si Agentia Spatiala Italiana participa la proiect in baza unor contracte separate cu NASA. China si-a anuntat si ea intentia de a lua parte la proiectul ISS.  ISS se roteste in jurul Pamantului la altitudinea de aproximativ  300 km, cu o viteza medie de 27.744 km/h. Este un urias laborator de cercetare, in care echipele de astronauti se succed pentru a desfasura misiuni specifice. Primul echipaj a sosit in anul 2000, iar de atunci statia a fost „locuita“ continuu. Mai nou, ea gazduieste si turisti spatiali, primul dintre acestia fiind americanul Dennis Tito, care, in 2001, a petrecut cateva zile la bordul statiei. Turismul spatial devine astfel o noua si interesanta directie de dezvoltare in domeniul zborurilor spatiale.

Foto: NASA, Northfoto

• Copiii nu uită cum i-ai făcut să se simtă. Lecțiile unui psiholog despre maturitatea emoțională a…
• S-ar putea ca toate animalele, plantele și ciupercile de pe Pământ să aibă un singur strămoș…

In primul rand… cum sa spun? Am putut! Un lucru indelung visat (de cei indrazneti, fireste), apoi studiat la nivel teoretic de toata floarea cea vestita a astrosavantilor, apoi chemat la realitate, dar initial esuat. Apoi, intr-o zi, a cazut vestea-bomba: cineva a reusit. A reusit sa trimita un satelit in spatiul cosmic. Era unul dintre ACELE momente ale istoriei!

Sputnik, satelitul care ne-a schimbat viata
Evenimentul s-a petrecut la 4 octombrie 1957. Scurt si sec, fosta URSS a lansat dincolo de atmosfera Terrei – pentru prima oara cu succes – un mic vehicul spatial, o sfera prevazuta cu patru antene lungi: primul satelit artificial, Sputnik 1. Ma rog, pentru americani, faptul ca Rusia sovietica era cea care reusise a produs dezamagire, frustrare, sentimentul esecului. Pentru sovietici, in schimb, a fost un triumf. Dar pentru noi, ceilalti? Pai, daca pe lume ar exista cu adevarat solidaritate, izbanda ar fi fost a intregii umanitati. Asta intr-o lume ideala, bineinteles. In lumea reala, probabil ca fiecare tara a privit evenimentul prin prisma propriilor interese. Ceea ce ramane important este insa faptul ca reusita a schimbat profund numeroase lucruri, intr-un mod de care abia astazi devenim constienti. Mai multe tari au inceput de atunci sa puna pe roate propriile capacitati de cercetare a spatiului.

Este un fenomen care continua si azi. Daca, initial, in competitia pentru cucerirea spatiului cosmic nu se aflau, practic, decat doi concurenti – SUA si URSS –, ulterior tarile europene au venit tare din urma, unindu-si finalmente fortele pentru a crea Agentia Spatiala Europeana. Iar azi, noi pretendenti, precum Japonia si India, intra in competitie, contribuind prin stradaniile, esecurile si reusitele lor la mersul inainte al intregului pluton. Studiind retrospectiv situatia, analistii politici si economici incep sa inteleaga abia acum, fascinati, impactul uimitor pe care l-a avut lansarea lui Sputnik 1 asupra vietii oamenilor. In afara de URSS, eveni­mentul a avut o influenta nebanuit de mare in SUA. Cele doua mari puteri mondiale se aflau in plin Razboi Rece, iar competitia pentru cucerirea spatiu­lui cosmic avea sa devina o parte importanta a conflictului cultural, tehnologic, ideologic si politic dintre ele. In fosta URSS, faptul ca „reusise sa le-o ia inainte americanilor“ conta enorm. Pentru un popor inca trau­ma­tizat de razboi, cu pierderile imense pe cale le adusese acesta, si speriat de amenintarea militara reprezentata de SUA, reusita lansarii lui Sputnik 1 a fost resimtita ca o dovada, puternic incurajatoare, a capacitatilor stiintifice si tehnice ale URSS. Ofensiva americana In SUA, vestea a produs o mare ingrijorare atat in randul comunitatii oamenilor de stiinta si militarilor, cat si la nivelul populatiei intregi. Pana atunci, americanii nu se indoisera ca ei detineau suprematia, ca le erau superiori rusilor in toate privintele, inclusiv in domeniul tehnico-stiintific. Si, deodata, iata ca „rusii astia“ izbuteau ceva nemaivazut, ceva ce avansata tehnica americana nu reusise inca. Brusc, sentimentele fata de inamicul de peste Ocean s-au schimbat: teama a devenit mult mai mare decat dispretul.