În căutarea fericirii: Cum ne ajută durerea să simţim plăcere

Durerea este esenţială pentru că aceasta este un contrast perfect al plăcerii.

O serie de dovezi empirice sugerează că durerea ar putea chiar să sporească plăcerea şi fericirea de care avem parte.

• Un material controversat a început să fie folosit în chirurgia plastică
• Adevărul simplu și trist: De ce cred oamenii în teoriile conspirației?

”Durerea promovează plăcerea şi ne ţine conectaţi la lumea din jurul nostru”, notează Brock Bastian.

Durerea ”construieşte” plăcerea

Un exemplu care susţine această idee îl reprezintă ”euforia alergătorilor”. După un efort fizic intens, alergătorii simt o euforie, sentiment generat de eliberarea de opioide, substanţe neurochimice produse şi atunci când simţim durere.

Alte studii au arătat că alinarea durerii duce nu doar la creşterea nivelului de fericire, dar şi la scăderea nivelului de tristeţe. Durerea nu este o experienţă plăcută în sine, însă construieşte plăcerea. Pe cont propriu, plăcerea nu ne face la fel de fericiţi ca plăcerea pe care o simţim după alinarea unei dureri.

Totodată, durerea ne face să ne acordăm cu mai multă uşurinţă recompense, recompense care ne fac cu atât mai fericiţi

Durerea ne conectează la lumea înconjurătoare

Imaginaţi-vă că în timpul unei conversaţii vă cade o carte grea pe un deget de la picior. Aţi termina discuţia sau v-aţi îndrepta atenţia către deget?

Durerea ne readuce în prezent şi ne face să fim mai atenţi la senzorial în defavoarea cognitivului. Practic, nu ne mai preocupăm mintea cu ”gânduri rele”, ci suntem mai atenţi la lmea înconjurătoare.

Durerea ne ajută să relaţionăm cu alţii

Ceremoniile comemorative au fost folosite de multe ori de-a lungul istoriei pentru a crea cooperare şi coeziune în rândul comunităţilor de oameni.

Un studiu care a analizat un astfel de ritual, mai exact ritualul kavadi din Mauritius, a arătat că persoanele care au suferit o neplăcere fizică au fost mai predispuse să doneze bani pentru o cauză care implica bunăstrarea comunităţii.

Sursă: IFLScience