Prima pagină Stiinta

O sursă inovativă de energie, ENERGIA UNIVERSULUI. Aceasta poate să soluţioneze criza energetică actuală

Dorin Irimescu | 12.29.2015 | ● Vizualizări: 18965

Există o formă de energie despre care se vorbeşte foarte puţin în mediile curente de informare, cu excepţia Internetului. Este vorba despre “energia universului”, sau “energia spaţiului“, sau “energia vacuumului“, sau în temeni fizici “energia punctului de zero a undelor electromagnetice din vacuumul cuantic“; pe scurt, “energia de punct zero“, - “zero-point energy“.

Este o energie curată, care nu produce deşeuri de nici un fel, fără efecte nocive asupra mediului sau oamenilor. Acesta este disponibilă peste tot, pe Pământ sau în Cosmos, permanent, în cantităţi inepuizabile.

Avem nevoie de noi tipuri de energie

În prezent, societatea consumă cantităţi mari de petrol pentru efectuarea de transporturi terestre, navale, aeriene, precum şi de energie electrică pentru uz industrial şi casnic. Predicţiile indică o creştere în continuare a cerinţelor de consum.

Folosirea surselor clasice de energie – cărbune, petrol, gaze, energie nucleară – se îndreaptă către un impas major. Aceşti combustibili produc o poluare masivă a mediului, au preţuri tot mai ridicate şi sunt pe cale de epuizare, într-un viitor mai apropiat sau mai îndepărtat.



Sursele alternative de energie pe care le avem în prezent nu reprezintă nici ele o soluţie revoluţionară. Energia solară, energia eoliană, energia valurilor etc. nu pot să înlocuiască în mod permanent folosirea combustibililor fosili: alternanţa zi-noapte, succesiunea anotimpurilor, lipsa vântului fac imposibilă producerea de energie în anumite perioade de timp.

După 26 de ani, SECRETUL iese la iveală. Care era PLĂCEREA lui Ceauşescu. O făcea în fiecare noapte de Revelion

Este din ce în ce mai clar că trebuie să se producă o schimbare radicală în acest domeniu. O soluţie viabilă se conturează a fi aceea de a extrage energia direct din Univers, în cantităţile dorite, la momentul cerut, peste tot, la preţuri minime. Această energie are doar avantaje. Rămâne să dezvoltăm echipamentele capabile să convertească energia spaţiului în alte forme utile nouă: energie electrică, energie mecanică etc.



Energia spaţiului există

Noi trăim într-un ocean de energie, care este prezentă peste tot în jurul nostru.

Nu există nici un dubiu privind existenţa energiei Universului. Avem la dispoziţie fundamente teoretice solide care confirmă acest lucru.

In astrofizică, prin măsurătorile făcute privind expansiunea accelerată a Universului, fizicienii au stabilit următoarea componenţă a Universului:

-    aprox. 5% este format din materie vizibilă: obiecte înconjurătoare, planete, stele, galaxii, găuri negre

-    aprox. 25%-30% sunt particule elementare care nu au fost descoperite încă

-    aprox. 65%-70% este energie: energia de punct zero sau energia “întunecată”.

In anul 2011, premiul Nobel pentru fizică  a fost acordat pentru “…descoperirea expansiunii accelerate a Universului prin observarea supernovelor îndepărtate”.

Energia vacuumului este menţionată şi în alte ramuri ale fizicii. Mecanica cuantică afirmă existenţa energiilor de “punct zero” pentru interacţiunile electromagnrtice, pentru interacţiunile de tip ”tare” şi pentru cele de tip ”slab”.

” Punctul zero” din denumirea folosită se referă la faptul că acea energie rămâne şi la temperatura T = 0 (zero absolut, -273 grade Celsius), sau la nivelul cel mai scăzut de energie a sistemului.  Aceasta este o energie de bază, pe care o avem atunci când toate celelalte forme de energie au fost îndepărtate. De exemplu, în cazul heliului lichid, atunci când temperatura este scăzută până la valoarea zero absolut, heliul continuă să rămână lichid. Este nevoie ca heliul să fie supus unei presiuni de 25 de atmosfere, pentru ca heliul să îngheţe şi să ajungă la energia de punct zero a mişcărilor atomice.

Cuvântul ”vacuum” care este asociat acestei forme de energie nu trebuie înţeles ca fiind necesar să creem un vacuum pentru a genera o astfel de energie.

Deoarece energia Universului nu poate fi văzută, ea este denumită uneori ”energie întunecată” - ”dark energy”.

Se cunosc puţine lucruri despre energia spaţiului, în afara faptului că există. Ea ar putea fi vizualizată sub forma unor unde electromagnetice care se deplasează în spaţiu cu viteza luminii. Aceste unde transportă energie, iar fiecare undă are o anumită frecvenţă, direcţie şi polarizare, reprezentând fiecare câte un mod de propagare a câmpului electromagnetic.

Denumirea ”energie de punct zero a undelor electromagnetice din vacuumul cuantic” mai arată că originea presupusă a acestei energii se găseşte în oscilaţiile de punct zero ale particulelor elementare.

Progresele în domeniul fizicii vin să completeze imaginea noastră asupra energiei spaţiului. Inerţia este o formă de manifestare a energiei Universului. Lucrarea care a evidenţiat acest fenomen a primit un premiu pentru fizică teoretică. Se crede că şi magnetismul ar fi o proprietate a energiei spaţiului.
Aşadar, cam 2/3 din componenţa Universului este energie. Este un rezervor imens, inepuizabil, ce poate să susţină orice consum uman, oricât de mare. Acest flux de energie permanent  este prezent de la începutul Universului, fără să dăuneze Pământului, oamenilor sau vieţuitoarelor.

Dispozitive ”free energy”

Să ne întoarcem acum atenţia asupra metodelor posibile pentru convertirea acestei surse de energie, complet curate şi sustenabile, în energie electrică sau mecanică.

Este interesant să amintim că primele încercări de a extrage energie din spatiu, precum şi primele controverse legate de acest subiect, au avut loc cu mai mult de 100 de ani în urmă. Nicola Tesla a creat circuite care folosesc energia spaţiului chiar înainte de apariţia erei electricităţii. Lui Tesla îi datorăm energia electrică de tip alternativ, o realizare de mare succes, pe care o folosim şi astăzi. El a introdus soluţii practice de transport a electricităţii prin cabluri terestre pe distanţe mari.

Misterul Daciei 1307 pick-up construite în China

Idealul de a oferi omenirii o sursă de energie gratuită – “free energy”, care să fie obţinută direct din spaţiu, fără arderea unor combustibili, a fost formulat de Tesla în mai multe intervenţii publice, începând cu 1897. Stadiul cunoştinţelor ştiinţifice la acea dată, dar şi multe obstrucţii aplicate genialului inventator Tesla, au reprezentat o barieră greu de trecut. Conform unor mărturii credibile din epocă, Nicola Tesla ar fi realizat şi condus în anul 1931 un automobil al cărui motor nu folosea combustibil, ci era acţionat prin energia Universului. Intre timp motorul a fost pierdut şi nu a mai putut fi reprodus. Ideile şi teoriile sale privind proiecte şi aplicaţii de amploare au fost în bună parte neglijate în timpul vieţii sale. În ultimii ani, Simpozioanele internaţionale ale Societăţii Tesla reconsideră numeroasele sale idei, concretizate în cele 700 de brevete de invenţii depuse de Tesla.

Mulţi alţi inventatori au creat de-a lungul secolului trecut echipamente care folosesc energia spaţiului. Numărul lor este prea mare pentru a permite o trecere în revistă.

Vom exemplifica totuşi aceaste rezultate prin câteva proiecte.

De energia spaţiului se ocupa NASA, institute de fizică, servicii secrete, dar şi foarte mulţi amatori. Există nenumărate site-uri dedicate acestui subiect, simpozioane, invenţii brevetate, cărţt. Volumul de informaţii este copleşitor, iar viteza cu care apar noi date creşte.

Proiectul Methernitha

In Elveţia este în funcţiune un generator de energie electrică de mici dimensiuni, în comuna Methernitha, care este denumit “Swiss M-L converter”. Acesta produce în mod continuu o putere de aproximativ 3-4 kW, la 220V. Există şi o variantă constructică mai mare, de 30 kW. In anii 80’ din secolul trecut generatorul a fost vizitat de oameni de ştiinţă din Europa şi Japonia, care au confirmat funcţionarea lui, fără să înţeleaga principiul de funcţionare. Comunitatea locală din Methernitha nu doreşte să dezvăluie detaliile de funcţionare şi tehnologia folosită.

In prezent există prototipuri funcţionale de convertoare ce folosesc energia Universului, care au fost analizate pe baze ştiinţifice de către organizaţii internaţionale de certificare.

Proiectul LUTEC

In Australia  a fost dezvoltat un convertor Lutec (LEA electric producing device) care funcţionează tot în domeniul kW. Brevetele de invenţii asociate acestui echipament au fost preluate de compania “Evergreen Enterprise International Ltd.”. Certificarea sa este făcută de către Societe Genarale de Surveillance SA.- SGS.

Proiectul RLG India

India promovează ca program naţional un proiect de producere a electricităţii pe baza unei invenţii locale datorate lui Paramahamsa Tewary, Ph.D., fost director executiv la Nuclear Power Corporation of India. Generatorul poartă numele Reactionless AC Synchronous Generator – RLG; acesta reprezintă o versiune a unui generator dezvoltat anterior de un american Bruce de Palma. RLG produce o putere de aprox. 25KW. http://www.tewari.org/

QEG, un proiect “patent free”

Organizaţia “Fix the world” pune la dispoziţia oricărui doritor informaţiile necesare pentru a construi un generator de energie electrică, denumit Quntum Energy Generator, cu o putere de 10-15kW, la 120V, sau la 230-240V. Conceput iniţial ca un proiect Do-It-Yourself, (construieşte singur), site-ul ofera planuri, DVD-uri şi consultanţă. Recent a apărut şi posibilitatea de a comanda piesele constructive, pentru cei ce nu doresc să-şi construiască singuri componentele.

Există şi variante comerciale de generatoare ce folosesc energia Universului, care pot fi găsite pe Internet.

In rezumat, se poate spune că răspunsul la întrebarea dacă putem să obţinem energie din spaţiu este afirmativ. Mai mult, informaţiile disponibile fac posibilă reproducerea unor echipamente de acest tip.

Trebuie actualizat modelul electromagnetic folosit în prezent ?

Există o barieră majoră în dezvoltarea unor dispozitive care să foloseacă energia spaţiului. Modelul matematic folosit în electrotehnică şi în energetică a fost creat în anii 1880’, cu mult înainte de apariţia fizicii moderne, a teoriei relativităţii, a mecanicii cuantice şi înainte de descoperirea electronului.
James Maxwell a enunţat pentru prima dată teoria sa privind câmpul electromagnetic în anul 1864, într-o lucrare cu titlul “A dynamical theory of the electromagnetic field”. Importanţa teoriei lui Maxwell a fost demonstrată abia în 1888, după moartea lui Maxwell, de către Heinrich Hertz, care a produs în mod efectiv unde electromagnetice şi le-a măsurat viteza de propagare. Acest episod a confirmat în mod direct ipoteza lui Maxwell privind existenţa undelor electromagnetice.

Modelul embrionar al electromagnetismului, pe care Maxwell l-a formulat, conţinea 20 de ecuaţii cu 20 de necunoscute, de tip quaternion, nişte vectori cu 4 dimensiuni. Maxwell însuşi a încercat să simplifice modelul iniţial, reducând numărul de ecuaţii. Mai târziu,  Gibbs şI Heaviside, după moartea lui Maxwell, au înlocuit ecuaţiile de tip quaternion cu nişte ecuaţii vectoriale, mult mai limitative.

La începutul anilor 1890’, Lorentz a dat lovitura de graţie modelului electromagnetismului prin selectatarea a 4 ecuaţii din modelul simplificat al lui Heaviside şi prin “simetrizare”. Folosirea acestui model restrictiv este unul dintre motivele crizei energetice actuale şi a poluării atmosferei, deoarece modelul actual nu permite proiectarea unor sisteme asimetrice care să producă mai multă energie la ieşire decât este introdusă la intrare. O serie de lucrări demonstrează limitările menţionate; aceste informaţii pot fi găsite si pe site-ul lui Tom Bearden, fost colonel în armata SUA, http://www.cheniere.org/toc.html .

Concluzii – există speranţe întemeiate

Energia Universului va influenţa în mod decisiv viitorul umanităţii. Aceasta este energia secolului XXI, disponibilă în permanenţă, peste tot, în mod gratuit.    

Din foarte multe echipamente şi tehnologii “free energy”, este posibil ca cele mai promiţătoare sub aspectul eficienţei şi simplicităţii, să fie clasificate. Se estimează că aprox. 40.000 de invenţii din acest domeniu au fost declarate ca sensibile pentru siguranţa SUA şi au fost secretizate.

Există totuşi, în prezent, o reţea tot mai mare de specialişti interesaţi de tehnologiile free-energy, care oferă informaţii corecte şi oneste,  pentru a dezvolta soluţii adecvate. Un punct de plecare util îl reprezintă enciclopedia cu numele Pure Energy Systems WIKI, pe site-ul http://peswiki.com/index.php/Main_Page, unde întâlnim şi multe proiecte “open source”.

Chiar dacă la ora actuală nu s-a produs încă marea cotitură în folosirea surselor curate de energie, tehnologiile există déjà şi sunt în aşteptare. Este foarte probabil să asistăm în curând la această revoluţie. Suntem cu puţin înainte ca evenimentul să devină o ştire de presă.

Un articol realizat de prof.dr.ing. Dorin Irimescu, Universitatea Politehnica Bucureşti. Responsabilitatea conţinutului acestui articol aparţine în totalitate autorului lui!