Un geofizician american a demonstrat că oamenii ar putea avea un al şaselea simţ

Abilitatea de a percepe câmpul magnetic al Pământului a fost confirmată până acum în cazul insectelor, păsărilor şi al unor mamifere. Geofizicianul Joe Kirschvink (Institutul de Tehnoglogie din California) susţine că a identificat această capacitate şi în cazul oamenilor, demonstrând, pentru prima dată, că avem un al şaselea simţ: magnetorecepţia. Mai mult decât atât, cercetătorul spune că rezultatele sale pot fi repetate şi verificate, spre deosebire de concluziile obţinute în experimentele precedente. 

Până acum, Kirschvink a prezentat rezultatele unui studiu restrâns, în care au fost angrenaţi numai 24 de subiecţi, însă omul de ştiinţă speră că rezultatele pe care le va obţine vor fi cu adevărat impresionante, după ce munca sa va fi pe deplin finalizată. În momentul de faţă, procesul de cercetare se desfăşoară în laboratoare din Japonia şi Noua Zeelandă şi a beneficiat de o finanţare de aproximativ 900.000 de dolari. 

• A fost descoperită o legătură surprinzătoare între furtunile solare și cutremure
• Oamenii de știință programează bacterii pentru a devora tumorile canceroase

Există două ipoteze principale prin care se poate explica procesul biologic al magnetorecepţiei. Una dintre teorii se referă la câmpurile magnetice ale Terrei, care ar putea declanşa reacţii cuantice în proteinele cunoscute sub numele de ,,criptocromi”. Acestea au fost găsite până acum la păsări, câini şi chiar la oameni, însă în niciunul dintre cazuri nu se cunoştea procesul prin care informaţia legată de câmpurile magnetice sunt transmise către creier. 

O altă ipoteză sugerează că în organismul nostru există celule care conţin mici ,,ace de busolă” din magnetită, care se orientează în funcţie de câmpurile magnetice ale Pământului. Mineralul magnetic a fost găsit până acum în celulele unor păsări şi peşti, însă, din nou, oamenii de ştiinţă nu au putut explica posibilitatea ca aceste animale să folosească magnetorecepţia. 

Kirschvik este susţinătorul celei de-a doua teorii, însă pentru a o demonstra trebuia să facă ceea ce oamenii de ştiinţă nu reuşiseră până acum: repetarea cu succes a experimentului. În acest sens, ea a construit în subsolul Institutului de Tehnologie din California o aşa-numită ,,cuşcă a lui Faraday”, o cutie din aluminiu care poate respinge undele electromagnetice exterioare folosind bobine de sârmă. În interiorul dispozitivului, subiecţii au fost expuşi unui câmp magnetic pur, fără interferenţe şi stimuli. 

Pe tot parcursul experimentului, în timp ce au fost expuşi unui câmp magnetic asemănător cu cel al Terrei, participanţilor li s-a monitorizat activitatea cerebrală. Rezultatele studiului au arătat că, în momentul în care câmpul magnetic se rotea în sensul invers al acel, în activitatea cerebrală a subiecţilor era detectată o diferenţă subtilă. Mai mult decât atât, neuronii răspundeau cu o întârziere de câteva sute de milisecunde, ceea ce sugerează o reacţie a stimulilor cerebrali.

Totodată, Kirschvink spune că a fost obţinut un răspuns similar în momentul în care câmpul magnetic s-a răsucit când a intrat în contact cu podeaua. Pe de altă parte, nu au fost obţinute rezultate similare atunci când câmpul s-a răsucit în sus sau în sensul acelor de ceasornic, ceea ce înseamnă că specialistul a observat, de fapt, modul în care ar putea fi reflectată polaritatea ,,busolei” din interiorul organismului nostru. 

În momentul de faţă, o echipă de cercetare recrează experimentul iniţiat de Joe Kirschvink, iar un grup de fizicieni realizează un studiu similar, bazat pe aceeaşi teorie luată în considerare de savantul american. În ambele situaţii, rezultatele trebuie mai întâi verificate de specialişti în domeniu pentru a putea fi considerate valide din punct de vedere ştiinţific. 

Sursa: sciencealert.com

Vă mai recomandăm şi: Noul tratamentul care inversează efectele bolii Alzheimer 

                                        Cercetătorii au descoperit un compus care poate distruge 98% din bacteriile rezistente la medicamente

                                        Genele umane vor putea fi modificate