Savanţii au creat în laborator o mică versiune de ”Iad pe Pământ”: ”Este dificil. Este ca şi cum te-ai băga într-un cuptor cu presiune”

Proiectul iniţiat de cercetătorii de la NASA se numeşte Glenn Extreme Environments Rig (GEER) şi are în vedere simularea mediului de pe Venus. Particularitatea acestei camere este rezistenţa sa, întrucât condiţiile de pe Venus sunt dintre cele mai rele, cu temperaturi ajungând până la 460 de grade Celsius, iar atmosfera este formată în proporţie de 97% din dioxid de carbon.

În această cameră, care se găseşte la Glenn Research Center în Cleveland, Ohio, oamenii de ştiinţă au testat rezistenţa mai multor materiale, precum metale, ceramică, fire, plase, placaje şi electronice. Miza este de a construi o navă spaţială care să reziste condiţiilor vitrege de pe a doua planetă de la Soare.

• Pentru prima dată, cercetătorii ar fi detectat un obiect masiv în Centura Kuiper
• Creierul are mai multe sisteme de apărare decât am crezut, indică un studiu

Din cauza acestor condiţii, Venus nu a mai fost în atenţia cercetătorilor. Printre ultimele misiuni a fost lansarea probei Venera 13 în 1982, care a supravieţuit pe suprafaţa planetei doar 2 ore şi 7 minute. Ce cunoaştem despre această planetă se datorează câtorva misiuni de succes, printre care 8 sateliţi şi 10 probe, multe dintre acestea lansate de Uniunea Sovietică.

Camera GEER / Sursa foto: GEER/NASA Glenn Research Center

Deşi este considerat cel mai vitreg loc din Sistemul Solar, importanţa ştiinţifică este mare, întrucât Venus se află în zona care ar fi putut crea condiţiile pentru apariţia vieţii. Se speculează că a avut condiţiile asemănătoare cu cele de pe Terra pentru aproximativ 2 miliarde de ani, timp suficient (conform istoriei vieţii de pe Pământ) pentru a crea viaţă.

O astfel de temperatură şi compoziţie chimică a atmosferei face din aceasta să aibă o densitate de 100 de ori mai mare ca cea a Terrei; aşa cum menţionează Gustavo Costa, un chimist care lucrează la proiectul GEER.

„Este un fluid supercritic, nu doar un gaz”. Fluidele supercritice se comportă ca un gaz şi ca un lichid în acelaşi timp. Astfel, Costa adaugă faptul că „a merge prin atmosfera lui Venus este ca şi cum ai merge pe fundul unei piscine cu apă”, cu o presiune de echivalentul a 100 de metri sub apă, iar o mică adiere de vânt s-ar simţi ca un val de apă.

”Este dificil să îţi imaginezi asta. Bănuiesc că este ca şi cum te-ai băga într-un cuptor cu presiune,” a adăugat el.

Un cablu de metal expus, în camera GEER, la condiţii similare celor de pe Venus  / Sursa foto: GEER/NASA Glenn Research Center

La aceste condiţii se adaugă şi atmosfera toxică, cele 3 procente sunt alcătuite din acid florhidric, acid clorhidric şi acid sulfuric; iar norii, în loc de vapori de apă ca pe Pământ, sunt formaţi din aceste substanţe extrem de toxice.

În prezent, doar Japonia are o misiune pe Venus, un satelit care orbitează în jurul planetei. Statele Unite nu a mai avut nicio misiune din 1989, dar în prezent plănuieşte lansarea probei numită DaVinci, care ajunge pe Venus în 2023.

Sursa: IFL Science

Vă recomandăm şi următoarele articole:

Este posibil ca Venus să fi fost locuită vreodată? Ce au găsit cercetătorii

Venus a fost prima planetă locuibilă din sistemul nostru solar

Unde a disparut apa de pe Venus?

Fenomen astronomic spectaculos. Când va avea loc „întâlnirea” dintre Venus şi Jupiter