Pentru prima dată, neutrinii, particule subatomice din care sunt compuse radiaţiile cosmice, au fost găsiţi pe Terra. ”Este începutul unui nou domeniu”

Echipa internaţională de cercetători implicată în studiu susţine că descoperirea are o importanţă majoră în astronomie, având potenţialul de a răspunde la întrebarea care a pus în dificultate savanţii timp de un secol: de unde vin radiaţiile cosmice?

„Este începutul unui nou domeniu”, a precizat Darren Grant, fizician la Universitatea Alberta, care face parte din colaborarea internaţională numită IceCube.

• Un studiu susține că sindromul impostorului nu ține cont de vârstă sau inteligență
• Răcirea pasivă a locuințelor în perioadele caniculare este eficientă, spun cercetătorii

Rezultatele au fost publicate recent în jurnalul Science, scrie CBC News.

Astrofizicienii au presupus că aceşti neutrini, particule cu energie mare, mai energice decât orice produs pe Terra sau de Soare, ar proveni din evenimente catastrofice din spaţiu care generează radiaţiile cosmice. Acum, cercetătorii au detectat pentru prima dată aceste particule.

Este greu de determinat originea radiaţiilor cosmice tocmai din cauza particulelor foarte încărcate care sunt din această cauză deviate de câmpul magnetic, având astfel traiectorii neregulate.

Tot ce ştim până acum din Univers se datorează luminii care călătoreşte în linii drepte, dar poate fi blocată sau afectată în varii moduri din cauza prafului intergalactic sau a altor corpuri cereşti.

Pe de altă parte, neutrinii au masă mică şi au interacţiuni reduse cu materia, ceea ce înseamnă că pot călători miliarde de ani lumină până la Pământ, fără să se oprească sau să încetinească. „Le face particule-mesager ideale”, a precizat Grant.

Cercetătorii de la IceCube au început să creeze o hartă a cerului cu ajutorul direcţiilor din care au provenit neutrinii. Deocamdată însă, deşi distribuţia este eterogenă, nu au ieşit în evidenţă anumite zone în care radiaţiile cosmice au fost mai proeminente.

IceCube este un bloc de un kilometru cub de gheaţă în care se găsesc 5.160 de senzori care detectează chiar şi cele mai mici urme de lumină.

Foarte rar, neutrinii vor interacţiona cu gheaţa pe măsură ce trec prin senzori. Când se întâmplă acest lucru, se produce o particulă încărcată precum un electron, care duce la producerea radiaţiei Cherenkhov, care este descrisă de Grant ca fiind „aproape echivalentul optic al exploziei sonice”.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

De ce au scufundat cercetătorii un telescop în cele mai adânci locuri din ocean

Cercetători, inclusiv un român, blocaţi într-o bază din Antarctica. Afară sunt -55 grade Celsius (FOTO/VIDEO)

Cinci dintre cele mai mari probleme din lumea fizicii ar putea fi rezolvate

Incredibilul observator construit la 2.500 metri adâncime sub Antarctica