O nouă descoperire dă peste cap o teorie centrală care explica defectele la naştere

Din anii ’40, savanţii credeau că moartea programată a celulelor (apoptoza), în care corpul scapă de celulele nedorite/care şi-au îndeplinit scopul, joacă rolul principal în modul în care bebeluşii se formează în uter, scrie Futurity.

Noua descoperire aruncă o nouă lumină cu privire la modul în care pot apărea defectele fătului în uter. Cercetătorii au mai aflat că, în cazuri foarte rare, embrionii pot supravieţui chiar şi fără moartea necesară a celulelor, deşi cu defecte extreme.

• Un crater de impact în formă de potcoavă, descoperit în China, ar putea fi cel mai…
• Una dintre cele mai mari stele cunoscute și-a schimbat culoarea. Este aceasta pe cale să explodeze?

Descoperirea „contestă multe dintre presupunerile noastre cu privire la dezvoltarea embrionului, ceea ce înseamnă că putem învăţa mai multe despre defectele la naştere”, a precizat Francine Ke, cercetătoare în cadrul studiului.

Studiul a implicat analizarea genelor izolate responsabile pentru apoptoză. „Trebuie să fie altă genă care umple golul lăsat de genele BAK şi BAX pentru a menţine funcţionarea omorârii celulelor”, a precizat Ke. BAK şi BAX joacă un rol cheie în moartea programată a celulelor, conform studiilor anterioare.

Cercetătorii din cadrul noului studiu au suspectat însă că şi o proteină mai puţin cunoscută, BOK, are un rol important. Aceştia au putut reconstrui structura atomică a BOK, cu ajutorul a unui accelerator gigant de particule, Synchrotron, din Melbourne, Australia. „Ne-a permis să determinăm structura exactă a proteinei BOK. Am descoperit că este foarte similară cu BAK şi BAX, făcându-l un bun candidat pentru gena lipsă responsabilă pentru apoptoză”, a adăugat Ke.

Teoria a fost confirmată apoi de experimentele pe şoareci, unde s-a descoperit că înlăturarea acesteia are un efect asupra dezvoltării embrionare.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Cum afectează vârsta tatălui şi stilul de viaţă viitorii copii

Premieră în ştiinţă: savanţii au reuşit să modifice genetic un embrion uman

În premieră, embrionul uman a fost editat pentru explorarea funcţiilor genetice

Au fost creaţi primii embrioni artificiali ce au iniţiat sarcina în cazul şoarecilor