Cercetătorii au găsit urme ale unor inundaţii pe Marte. ”Nu a fost un simplu râu”

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

În ultimele două decenii, roverele Sojourner, Spirit, Opportunity şi Curiosity au trimis pe Pământ informaţii preţioase savanţilor care încearcă să cunoască suprafaţa planetei şi să scoată la iveală dovezi ale apei din trecut şi/sau prezent, scrie Science Daily.

De la amartizarea sa pe Planeta Roşie în august 2012, roverul Curiosity a călătorit circa 20 de kilometri în craterul Gale. Roverul a examinat circa 400 de metri de rocă sedimentară care există în crater, inclusiv roci care ar putea fi vechi de 3,7 – 4,1 miliarde de ani (Nochian).

Ezat Heydari, de la Universitarea de Stat Jackson (Mississippi), şi colegii săi au folosit aceste imagini ale rocilor sedimentare pentru a interpreta procesele geologice care au avut loc în urmă cu miliarde de ani pe Marte. 

În aceşti 400 de metri de rocă, cercetătorii au identificat 4 unităţi diferite care reprezintă tipuri diferite de sedimentare. „În opinia mea, sedimentarea formaţiunilor a implicat apa”, a precizat Heydari.

Una dintre formaţiuni, numită Hummocky Plain Unit, este un conglomerat cu roci cu dimensiuni chiar şi de 20 de centimetri. Imaginile obţinute de Curiosity arată încreţituri în această formaţiune, umplute cu roci rotunjite şi strate încrucişate care ating şi o înălţime de 4 metri. Acestea sunt indicii că depunerea a fost realizată de o apă curgătoare.

Apa lichidă putea susţine viaţa

De asemenea, unele imagini au informaţii cu privire la înălţime, ceea ce permite realizarea profilului topografic al suprafeţei, scoţând la iveală profilul crestelor. „Crestele sunt asimetrice. Cu alte cuvinte, sunt formate de un curent unidirecţional”, scrie Heydari.

Heydari susţine că structura seamănă cu cele terestre, formate în urma acţiunii apei. Folosind comparaţiile cu râurile Pământului, cercetătorul afirmă că pentru a crea strate intercalate de înălţimi de 4 metri, este nevoie de o apă curgătoare adâncă de 10-20 de metri. „Este unul dintre motivele care mă determină să spun că depozitele sunt asociate cu inundaţii şi nu cu un simplu râu”, a menţionat acesta.

Heydari mai spune şi că rocile sedimentare din Nochian găsite în Craterul Gale au fost probabil formate printr-un proces similar cu cele din Pleistocenul Terrei (acum 2 milioane – 12.000 de ani), cu topiri la scară globală a gheţii.

„Pe ambele planete, o emisferă era acoperită de gheaţă – emisfera nordică pe Pământ şi emisfera sudică pe Marte – iar cealaltă era caldă”, a precizat Heydari. Comparaţia este importantă pentru că arată că Marte din antichitate pare să fie foarte similar cu Pământul din Pleistocen, unde apa lichidă este stabilă şi capabilă să susţină viaţa.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

De ce nu poate fi teraformată planeta Marte?

Un nou studiu arată că astronauţii care vor călători pe Marte vor fi expuşi la o doză letală de radiaţie

O nouă speranţă pentru viaţa de pe Marte. A fost descoperită bacteria ce este rezistentă la chimicalele găsite pe Planeta Roşie

NASA ar fi distrus accidental moleculele organice de pe Marte în timpul misiunii din 1970