Home » Stiinta » Pământul primordial a avut condiţiile necesare pentru a adăposti viaţa biologică

Pământul primordial a avut condiţiile necesare pentru a adăposti viaţa biologică

Autor: Adrian Popovici 09.15.2019
Pământul primordial a avut condiţiile necesare pentru a adăposti viaţa biologică
Primele milioane de ani din viaţa Pământului au fost extrem de agitaţi, totuşi, un studiu a stabilit că această perioadă a fost mai scurtă decât de credea anterior şi a creat condiţiile necesare vieţii.

În urmă cu 4,5 miliarde ani, atunci când Pământul se forma, scoarţa sa a fost expusă impacturilor cu o mulţime de comete, asteroizi şi chiar, în unele cazuri, o serie de protoplanete care nu au mai atins stadiul de planetă. Punctul culminant al acestei perioade extrem de agitată a fost atins în „Marele bombardament târziu” (Late Heavy Bombardment în limba engleză).

În această perioadă, planetele gigantice din sistemul solar au început să migreze: Jupiter şi Saturn către Soare, în timp ce Uranus şi Neptun mai departe de acesta. Această migraţie a expus celelalte planete la impactul cu asteroizii proveniţi din centurile destabilizate de această nouă dinamică cosmică, notează Science Alert.

Analizând asteroizi antici şi mostre de rocă selenară, la care se adaugă şi o serie de modele dinamice ale perioadei respective, oamenii de ştiinţă au estimat că această migraţie a planetelor gigantice a avut loc în urmă cu 4,48 milioane de ani, mult mai devreme faţă de dată stabilită în mod convenţional.

O astfel de descoperire rescrie o parte a istoriei sistemului nostru solar, dar, de asemenea, oferă oamenilor de ştiinţă posibilitatea de a teoretiza asupra condiţiilor de mediu de pe Terra. Mai exact, echipa de geologi de la Universitatea Colarado care a condus acest studiu a teoretizat asupra faptului că o dată atât de timpurie a acestei migraţii a creat condiţiile necesare apariţiei vieţii mult mai devreme faţă de ce bănuiau iniţial.

„Ştim că migraţia planetelor gigantice a avut loc plecând de la aşezarea actuală a orbitelor pe care le observăm în sistemul nostru solar”, explică Stephen Mojzsis, geolog al Universităţii Colorado şi autor-şef al studiului citat.

Asteroizii oferă informaţii esenţiale despre istoria planetei

În trecut au mai fost făcute eforturi de datare a perioadei migraţiei planetelor gigantice, folosind rocile colectate în timpul misiunilor Apollo. Oamenii de ştiinţă care au studiat respectivele roci au ajuns la concluzia că migraţia ar fi avut loc în urmă cu doar 3,9 miliarde de ani. Totuşi, unii oameni de ştiinţă sugerează că mostrele selenare nu reprezintă o sursă de informaţii credibilă. Ei sugerează că acestea au fost contaminate de către asteroizii care au lovit Luna după această dată.

O soluţie care a fost identificată pentru acestă problemă a fost căutarea şi studierea asteroizilor care au precedat formarea planetei. „Suprafeţele planetelor din sistemul solar interior au fost transformate în totalitate de către impactul cu diferite obiecte cosmice, precum şi de evenimente locale în utimele patru miliarde de ani”, explică astronomul Ramon Brasser de la Institutul Vieţii Terestre din Tokyo.

El subliniază faptul că asteroizii nu au fost supuşi aceloraşi condiţii şi că ar putea să ofere cantităţi mari de informaţii cu privire la situaţia Pământului primordial. Oamenii de ştiinţă au strâns informaţii cu privire la asteroizii care s-au lovit de Pământ, datele ajungând până în urmă cu 4,48 miliarde de ani. Deducţia pe care au făcut-o oamenii de ştiinţă conduce la concuzia că un bombardament cu asteroizi, care ar fi distrus suprafaţa planetei a avut înainte de această dată.

Cercetătorii au explicat faptul că un eveniment care ar fi distrus suprafaţa planetei în urmă cu aproximativ 4,45 miliarde de ani ar fi lăsat-o sterilă prin distrugerea hidrosferei şi înlocuirea acesteia cu oceane de magmă. În acest punct, în urmă cu 4,4 miliarde de ani, ar fi putut să apară o serie de microbi formaţi din peptide şi ADN care ar fi putut să se adăpostească în aerisirile hidrotermale. După liniştirea planetei, aceştia ar fi putut să repopuleze planeta.

Trebuie precizat faptul că ultima parte, în care microbi ar popula planeta la doar 100 de milioane de ani de la formarea acesteia, este doar o ipoteză în acest punct. Cele mai vechi fosile descoperite până în acest moment au o vechime de doar 3,5 miliarde de ani.

Citeşte şi:

 

Cele mai noi articole
Vaccinul împotriva COVID-19 dezvoltat de AstraZeneca a produs răspuns imunitar atât la tineri, cât și la vârstnici
Vaccinul împotriva COVID-19 dezvoltat de AstraZeneca a produs răspuns imunitar atât la tineri, cât și la vârstnici
Samsung ar putea elimina accesoriile din cutia Galaxy S21
Samsung ar putea elimina accesoriile din cutia Galaxy S21
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
Cum arăta prima Dacia 1100 scoasă pe linia de producţie a uzinei de la Mioveni
„Monstrul din Marea Caspică” a revenit la viață. Ekranoplanul va deveni vedeta unui parc tematic din Rusia
„Monstrul din Marea Caspică” a revenit la viață. Ekranoplanul va deveni vedeta unui parc tematic din Rusia
Ar putea extratereștrii de pe exoplanete pe care le-am descoperit să observe, la rândul lor, Pământul?
Ar putea extratereștrii de pe exoplanete pe care le-am descoperit să observe, la rândul lor, Pământul?
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Cum au evoluat costumele de baie de-a lungul istoriei. Top 30 de imagini unice
Un japonez a inventat o alternativă „comestibilă” la pungile de plastic pentru a salva căprioarele sacre ale țării
Un japonez a inventat o alternativă „comestibilă” la pungile de plastic pentru a salva căprioarele sacre ale țării
MIT a creat un algoritm care poate descifra limbile antice
MIT a creat un algoritm care poate descifra limbile antice
O parte din sateliții Starlink ai SpaceX s-au pierdut deja în orbită și este îngrijorător
O parte din sateliții Starlink ai SpaceX s-au pierdut deja în orbită și este îngrijorător
Papa Francisc, criticat pentru că nu poartă mască de protecţie
Papa Francisc, criticat pentru că nu poartă mască de protecţie
Opusul lui Vantablack, „super-albul”, a fost inventat de cercetători. Ce beneficii ar putea aduce
Opusul lui Vantablack, „super-albul”, a fost inventat de cercetători. Ce beneficii ar putea aduce
Netflix și Apple se luptă pentru ultimul film al lui James Bond, care s-ar putea să nu mai apară pe marile ecrane
Netflix și Apple se luptă pentru ultimul film al lui James Bond, care s-ar putea să nu mai apară pe marile ecrane
Ce spun psihologii despre impactul orelor online: Cei mici nu pot să fie atenţi mai mult de 30 de minute
Ce spun psihologii despre impactul orelor online: Cei mici nu pot să fie atenţi mai mult de 30 de minute
Travis Scott anunţă o colaborare creativă cu Sony. Artistul va promova PlayStation 5
Travis Scott anunţă o colaborare creativă cu Sony. Artistul va promova PlayStation 5
Averile din umbră. Cine sunt bogații care nu vor apărea niciodată în topul Forbes, Fortune sau Bloomberg
Averile din umbră. Cine sunt bogații care nu vor apărea niciodată în topul Forbes, Fortune sau Bloomberg
Aplicația românească care arată dacă vizitatorii sau angajații unei companii poartă mască
Aplicația românească care arată dacă vizitatorii sau angajații unei companii poartă mască
Va apărea un nou gigant în industria auto europeană: Fiat Chrysler şi PSA aşteaptă acordul pentru fuziune
Va apărea un nou gigant în industria auto europeană: Fiat Chrysler şi PSA aşteaptă acordul pentru fuziune
Experţii se tem că pandemia va facilita, în mod indirect, răspândirea altor virusuri. Care sunt principalii factori de risc
Experţii se tem că pandemia va facilita, în mod indirect, răspândirea altor virusuri. Care sunt principalii factori ...