Oamenii de ştiinţă cred că au descoperit o gaură neagră enormă a cărei masă este imposibilă

Din luna aprilie a acestui an, oamenii de ştiinţă au interceptat 22 de valuri gravitaţionale cu ajutorul detectoarelor LIGO şi Virgo; dintre acestea, unul a provenit de la o coliziune care a implicat o gaură neagră cu o masă de 100 de ori mai mare decât cea a Soarelui, notează Quanta Magazine.

Găurile negre sunt sfere de materie a căror gravitaţie este atât de mare încât împiedică şi fotonii să le păresească şi se formează din nucleul unei stele care şi-a consumat materialul nuclear; această definiţie a intrat deja în cunoaşterea comună. Totuşi, acestea nu surpinde realitatea sau mai bine zis calculele astrofizicienilor. Astfel, în 1967, oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Ierusalim au concluzionat că nu toate stelele care şi-au terminat materialul ajung să se transforme în găuri negre. 

• Ce este ura și de ce apare?
• De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea

În cazul fostelor stele super-masive se produce o explozie masivă care anihilează materia respectivei stele, lansând-o în spaţiu. Acest fenomen este numit supernovă inseparabilitate pereche şi are loc atunci când din producţia pereche, de pozitroni şi electroni liberi, din cauza reacţiilor din nucleu, acesta se micşorează şi devine, în cele din urmă, şi mai fierbinte până în punctul în care implozia nucleului este inversată, ajungându-se la explozie. 

În cazul nucleelor care au o masă cuprinsă între 65 şi 130 de ori mai mare faţă de cea a Soarelui nostru, stelele ajung să fie anihilate şi materialul lor expulzat în spaţiu. Pentru nucleele ceva mai mici, care au 50-65 de mase solare, se ajunge la fenomenul descris mai sus. Concluzia fiind că nu se pot forma găuri negre din stelele care au între 50 şi 130 de mase solare. 

Găurile negre se pot forma din stelele care depăşesc 130 de mase solare, masa acestora fiind destul de mare pentru a continua prăbuşirea unei stele. Totuşi, identificarea undei gravitaţioanale pare să contrazică teoriile şi calculele. O posibilă explicaţie înaintată de către oamenii de ştiinţă implică coliziunea a două găuri negre mai mici, de 30 şi 50 de mase solare. Coliziunea dintre acestea a reprezentat prima etapă, ulterior urmând o nouă coliziune, cu o a treia gaură neagră.

Citeşte şi: