Pericolul suplimentelor alimentare şi al altor produse pe bază de plante. 94% dintre produsele analizate în România sunt falsuri

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

„Calitatea acestor produse este insuficient reglementată şi controlată. Dovezile crescânde ale lipsei lor de autenticitate provoacă îngrijorare profundă, dar amploarea acestui fenomen la scară globală, continentală sau naţională rămâne necunoscută”, se arată în abstractul studiului publicat în jurnalul Frontiers in Pharmacology de dr. Mihael Cristin Ichim, din cadrul sucursalei Piatra Neamţ a  Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ştiinţe Biologice (INCDSB).

Studiul a vizat 5.957 de produse din plante vândute în peste 37 de ţări, de pe şase continente, care au fost testate în laboratoare din punct de vedere al amprentei ADN, pornind de la ingredientele menţionate pe etichetă. Dr. Mihael Cristin Ichim a obţinut date despre 5.755 de produse analizate în laboratoare din întreaga lume, după ce a consultat o serie de studii din străinătate, ale căror articole au fost supuse procesului de peer-review. Alte 202 de suplimente alimentare provenite mai multe ţări europene (România, Norvegia, Cehia, Franţa, Italia, Spania, Polonia, Marea Britanie sau Germania) au fost testate în cadrul unui proiect separat iniţiat şi coordonat de către acesta. Din România au provenit 70 de produse care au fost testate la laboratorul din Piatra Neamţ al INCDSB.

După centralizarea tuturor datelor obţinute, cercetătorul român a constatat că un procent de 27% dintre produsele pe bază de plante comercializate la nivel global nu erau autentice.

„Pentru corectitudine, noi şi ceilalţi ne-am uitat doar la identitatea speciilor prezente în produsele testate pe baza amprentei ADN: am comparat speciile de pe etichetă cu cele găsite în produs. Dacă nu au coincis, produsul a fost declarat ca adulterat”, a afirmat dr. Mihael Cristin Ichim pentru Descoperă.

Proporţia produselor adulterate a variat semnificativ de la un continent la altul, cea mai mare rată fiind înregistrată în Australia (79%), urmată de America de Sud (67%) şi apoi Europa (47%), America de Nord (33%), Africa (27%) şi Asia (23%). În nouă ţări au fost analizate mai mult de 100 de produse pe bază de plante, iar rata cea mai mare de suplimente alimentare neconforme din aceste state a fost înregistrată de către Brazilia (68%), urmată la distanţă de Taiwan (32%), India (31%), SUA (29%), Malaezia (24%), Japonia (23%), Coreea de Sud (23%), Thailanda (20%) şi China (19%). 

Din cele 70 de suplimente alimentare vândute în România şi testate la Piatra Neamţ, numai patru au fost conforme cu ceea ce scria pe etichetă, ceea ce a făcut ca 94% dintre ele să fie considerate adulterate. 

În studiul citat se arată că „produsele pe bază de plante adulterate conţineau specii contaminante, înlocuitoare şi de umplutură, care nu au fost declarate, sau niciuna dintre speciile etichetate, toate putând fi, accidental sau intenţionat, motivate economic şi fraudulos”.

„Nu am găsit nici măcar o moleculă din ADN-ul acelei specii”

L-am întrebat pe dr. Ichim ce a găsit mai exact în suplimentele alimentare testate de el. „De la nimic la orice. Inclusiv noi, când am căutat într-un produs (ceai) care trebuia sa fie monocomponent (un singur ingredient, conform etichetei), nu am găsit nici măcar o moleculă din ADN-ul acelei specii, dar în schimb am găsit multe alte specii, unele asemănătoare speciei căutate (substituirea unei specii medicinale, mai scumpe, mai greu de găsit şi recoltat cu una fără proprietăţi medicinale, comună, care poate fi recoltată de peste tot, cu preţ mic), unele fără nici o legătură cu specia căutată (înlocuire, s-au recoltat specii la întâmplare şi au fost introduse voluntar sau involuntar în produs) sau specii de umplutură care asta fac, aduc produsul la cantitatea dorită, fără nici o legătură cu compoziţia produsului (de obicei este orz, porumb, etc.), nici vorbă de vreo acţiune medicinală benefică”, a fost răspunsul cercetătorului român.

Dincolo de speciile adulterate, în produsele pe bază de plante s-au mai găsit, potrivit studiului, o serie de substanţe contaminate sau reziduuri dăunătoare, precum praf, polen, insecte, rozătoare, paraziţi, microbi, ciuperci, mucegaiuri, micotoxine, pesticide, bifenili policloruraţi (PCB), metale grele toxice, radioactivitate, impurităţi, reziduuri de solvenţi, medicamente cu prescripţie medicală sau ilegale. 

În contextul cererii tot mai mare de produse pe bază de plante, a restricţiilor naţionale sau internaţionale pentru anumite specii de plante sau a resurselor limitate de materie primă, riscul de apariţie a şi mai multor produse de acest gen contrafăcute este ridicat.

„Răspândirea falsurilor la nivel mondial reprezintă o ameninţare serioasă pentru bunăstarea şi siguranţa consumatorilor, în ciuda beneficiilor pentru sănătate pretinse sau aşteptate pentru produsele pe bază de plante”, se mai arată în studiul citat.

Consumul de suplimente alimentare adulterate a avut ca efecte secundare severe, potrivit cercetării, apariţia unor cazuri de „agranulocitoză, meningită, insuficienţă a mai multor organe, accident vascular cerebral perinatal, otrăvire cu arsenic, plumb sau mercur, malignităţi sau carcinoame, encefalopatie hepatică, sindrom hepatorenal, nefrotoxicitate, rabdomioliză, acidoză metabolică, insuficienţă renală sau hepatică, edem cerebral, comă, hemoragie intracerebrală sau chiar decesul”.

Studiul îl puteţi consulta aici.

Vă recomandăm să citiţi şi:

Afacerea de miliarde a suplimentelor alimentare prezintă un risc major pentru sănătate. Substanţele interzise găsite în acestea

Vitaminele care ne îmbolnăvesc

Cele cinci vitamine şi minerale care au cu adevărat un efect pentru sănătate

Atenţie la suplimentele de antioxidanţi! Pot face mai mult rău