Poluarea cu particule fine poate duce la o progresie mai rapidă a Alzheimerului

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Poluarea devine un fenomen pe care o parte tot mai mare a populaţiei umane îl trăieşte şi de care, din păcate, nu se poate feri. Efectele poluării pe termen scurt pot duce la o scădere a calităţii vieţii, dar şi la o degradare mai rapidă a funcţiilor neuromotorii, în cazul Alzheimerului. Astfel, cercetătorii de la Univeristatea California de Sud au aflat că femeile de 70-80 de ani suferă de o pierdere mai accelerată a memoriei dacă de-a lungul vieţii au fost expuse la un nivel ridicat de poluare, notează Medicalxpress.

„Acesta este primul studiu care a arătat într-adevăr, într-un model statistic, că poluarea aerului a fost asociată cu modificările creierului oamenilor şi că aceste schimbări au fost apoi conectate cu scăderi ale performanţei memoriei”, explică dr. Andrew Petkus, profesor al catedrei de Neurologie a Facultăţii de Medicină din cadrul Universităţii California de Sud.

• Cel mai comun tip de planetă din galaxie s-ar putea să nu semene deloc cu Pământul
• Psihologii explică de ce oamenii simt nevoia să se filmeze și să-și facă poze în continuu

„Speranţa noastră este că, înţelegând mai bine schimbările cerebrale care stau la bază cauzate de poluarea aerului, cercetătorii vor putea dezvolta intervenţii care să ajute oamenii cu sau cu risc de declin cognitiv”, adaugă dr. Petkus.

În centrul atenţiei cercetătorilor s-au aflat particulele fine (PM2.5), care au aproximativ 1/30 din grosimea firului de păr uman şi care provin din urma arderilor de combustibili şi, datorită dimensiunilor reduse, pot rămâne suspendate în aer. Aceste particule sunt adesea inhalate şi pot ajunge chiar şi în creier. 

Studiile au arătat că aceste particule pot duce la probleme de sănătate precum astmul, maladii cardiovasculare, boli pulmonare şi o scădere a speranţei de viaţă. Totuşi, acest studiu a descoperit că, de asemenea, aceste particule fine sunt responsabile şi pentru alterarea structurii creierului şi declinul accelerat al memoriei.

În cadrul acestui studiu, cercetătorii au colectat date de la 998 femei, cu vârste cuprinse între 73 şi 87 de ani şi care au avut parte de cel puţin două scanări ale creierului într-un interval de cinci ani. Aceste scanări au fost analizate de către un algoritm de inteligenţă artificială, care a fost „antrenat” cu ajutorul datelor colectate de la alţi pacienţi cu Alzheimer.

Cercetătorii au corelat datele scanărilor cu informaţii legate de mediul de rezidenţă al femeilor de-a lungul vieţii, pentru a aproxima poluarea la care acestea au fost expuse. Astfel cercetătorii au identificat o asociere între expunerea crescută la poluare şi problemele neuronale. Aceste ascocieri statistice s-au păstrat chiar şi după ce oamenii de ştiinţă au luat în calcul variabile precum regiunea geografică, fumatul, educaţia, veniturile sau etnicitatea.

„Acest studiu oferă o altă bucată a puzzle-ului bolii Alzheimer prin identificarea unor modificări ale creierului care leagă poluarea aerului şi declinul memoriei. Fiecare studiu ne aduce cu un pas mai aproape de rezolvarea epidemiei de Alzheimer”, a declarat dr. Pektus.

Studiul a fost publicat în Brain.

Citeşte şi: