ADN-ul circular, responsabil de rezistenţa tumorilor

Cercetătorii de la Universitatea California San Diego, Universitatea Stanford şi Institutul Medical Howard Hughes au descoperit faptul că, în cazul celulelor canceroase, poate fi identificată o formă neobişnuită de ADN. Astfel, cercetătorii explică că în aceste celule, ADN-ul extracromozomial (ecADN) poate avea o formă circulară, notează Medicalxpress.

Studiile au arătat că ADN-ul stochează informaţia genetică prin secvenţele sale, dar şi prin forma sa. Astfel, aceste catene de ADN extracromozomial care s-au aranjat în cerc, oferă celulelor canceroase o capacitate crescută de a rezista în faţa mediacemetelor şi terapiilor.

• Oamenii de știință au dezvăluit harta ascunsă a modului în care gândește creierul uman
• Cum și cât ne putem schimba personalitatea?

„Aceasta este o schimbare de paradigmă. Forma ecDNA a cancerului este diferită de ADN-ul normal şi asta are implicaţii cu adevărat importante, atât pentru înţelegerea biologiei cancerului, cât şi a impactului clinic”, explică dr. Paul S. Mischel, profesor al Departamentului de Patologie din cadrul Universităţii San Diego.

În mod obişnuit, ADN-ul are o structură dublu helix, în care aproape 3 miliarde de baze sunt grupate în 23 de perechi de cromozomi şi poate fi găsit în fiecare nucleu celular din corpul unui organism. Totuşi, în cazul celulelor canceroase, ADN-ul extracromozomial  prezintă propietăţi comune cu bacteriile, fiind mult mai accesibil, permiţând o copiere şi manifestare mai rapidă a informaţiilor genetice. În aceste condiţii, celule canceroase au parte de o creştere mult mai rapidă. 

„Arătând că ecADN este circular, apoi elucidând organizarea epigenetică, demonstrăm ceva foarte important, a spus dr. Mischel. „Această formă genetică unică în celulele canceroase umane este foarte diferită de ADN-ul uman normal. Aruncă o nouă lumină asupra organizării tridimensionale a genomului cancerului în helix şi epigenom, care oferă acum o bază mecanicistă pentru a înţelege de ce anumite celule tumorale sunt atât de agresive”, mai adaugă acesta.

Studiul a fost publicat în Nature.

Citeşte şi:

Premieră! ADN-ul mitocondrial poate fi transmis şi de la tată la copil