Cum afectează coronavirusul creierul? Medic din SUA: ”Vedem o mulţime de pacienţi cu stări de confuzie”

Uneori, pierderea reperelor este asociată cu lipsa oxigenului în sânge, însă în cazul unor bolnavi de coronavirus nivelul de confuzie pare să fie disproporţionat de mare în raport cu afectarea plămânilor lor, potrivit The Straits Time care citează AFP.

Fenomenul a fost descris în mai multe studii. Într-unul dintre ele, publicat în Revista Asociaţiei Medicale Americane (JAMA), medicii au raportat că 36,4% dintr-un număr de 214 pacienţi chinezi diagnosticaţi cu COVID-19 au prezentat simptome neurologice, precum pierderea mirosului, dureri de natură nervoasă, convulsii şi accidente vasculare cerebrale (AVC).

• Cel mai mare zăcământ de metale din lume se află la 4.000 de metri sub mare
• Tratamentul revoluționar care ar elimina definitiv tumorile canceroase la oameni

Totodată, medicii francezi din Strasbourg au descris în prestigioasa revistă de specialitate New England Journal of Medicine că peste jumătate dintr-un grup de 58 de pacienţi internaţi la la terapie intensivă după infectarea cu noul coronavirus erau confuzi sau agitaţi. Scanările craniene au dezvăluit posibile inflamaţii.

„Am tot auzit că este o problemă de respiraţie, dar ea afectează şi ceva de care nouă ne pasă, creierul”, a declarat S. Andrew Josephson, şeful departamentului de neurologie din cadrul Universităţii California din San Francisco.

„Dacă te simţiţi confuz şi ai dificultăţi de gândire, sunt motive bune să consulţi un medic. Ideea mai veche potrivit căreia trebuie să mergi la medic doar dacă ai dificultăţi de respiraţie nu mai este valabilă”, a atras atenţia neurologul.

Pentru virusologi nu este o surpriză că virusul SARS-CoV-2 poate să afecteze creierul şi sistemul nervos. Această corelaţie a mai fost observată şi în cazul altor virusuri, în special în cazul HIV.

Coronavirusul poate afecta creierul în două feluri

Michel Toledano, neurolog la Mayo Clinic din Minnesota, afirmă că virusurile pot afecta creierul în două feluri.

Primul include declanşarea unui răspuns imunitar anormal, numit „furtună de citokine”, care provoacă inflamarea creierului, afecţiune numită encefalită autoimună.

Al doilea este infectarea directă a creierului (encefalită virală). Creierul este protejat de bariera hemato-encefalică, al cărei rol este de a bloca substanţele intruzive. În această situaţie ea poate fi străpunsă.

O ipoteză emisă de unii cercetători sugerează că nasul ar putea fi poarta de acces către creier, deoarece pierderea mirosului este un simptom comun pentru mulţi bolnavi de COVID-19. Această ipoteză nu a fost, însă, verificată şi mulţi dintre pacienţii care şi-au pierdut mirosul nu au prezentat şi probleme neurologice serioase.

Astfel că principala cale de urmărit este a răspunsului imunitar exagerat. Pentru a afla acest lucru, virusul care provoacă COVID-19 trebuie detectat în lichidul cefalo-rahidian. Acest lucru s-a întâmplat o singură dată, în cazul unui japonez de 24 de ani. 

Potrivit situaţiei sale descrise în International Journal of Infectious Disease, tânărul prezenta crampe şi o stare de confuzie, iar scanarea a arătat inflamaţii la nivelul creierului. Testul nu a fost încă validat, iar oamenii de ştiinţă rămân prudenţi în acest caz.

Revenirea la normal ar putea dura mai mult decât după un AVC sau un atac de cord

Pentru a putea elucida cazul dificultăţilor de cogniţie şi al convulsiilor printre pacienţii COVID-19, o echipă condusă de Jennifer Frontera, neurolog la Spitalul Universitar Langone din Brooklyn şi profesor la Şcoala de Medicină a Universităţii New York, a analizat crizele mai multor  pacienţi diagnosticaţi cu noul coronavirus care nu au prezentat aceste simptome înainte de a se îmbolnăvi. Cercetătorii au observat şi hemoragii cerebrale de mici dimensiuni, pe care le-au descris ca fiind „fără precedent”.

Unii dintre pacienţii din SUA care au supravieţuit coronavirusului au consultat ulterior neurologii. „Vedem o mulţime de pacienţi cu stări de confuzie”, a afirmat Rohan Arora, medic neurolog la spitalul Jewish Forest Hills din Long Island, New York. Potrivit acestuia, peste 40% dintre cei care supravieţuiesc coronavirusului sunt afectaţi din punct de vedere neurologic.

Nu se ştie dacă aceste tulburări sunt permanente. Totodată, internarea în secţiile de terapie intensivă poate fi un mediu propice pentru apariţia stărilor de confuzie, în special din cauza medicamentelor puternice administrate.

Neurologul Rohan Arora a remarcat, însă, că revenirea la normal a pacienţilor care au avut COVID-19 pare să dureze mai mult decât în cazul celor care au supravieţuit unor atacuri de cord sau AVC-uri.