Un studiu recent sugerează faptul că continentele au început să se deplaseze mult mai devreme decât se credea anterior

Mişcarea plăcilor tectonice este cea care pe termen scurt duce la producerea cutremurelor, dar care, pe termen lung, duce la schimbarea modului în care arată suprafaţa planetei noastre arată. În lumea ştiinţifică începutul datei la care au început aceste mişcări diferă în funcţie de şcoala teoretică din care un cercetător face parte şi de dovezile luate în considerare. Astfel, primele teorii pe această temă sugerează că ar fi vorba de un miliard de ani, în timp ce unii cercetători sugerează că ar putea fi vorba de 2,8 miliarde de ani, abia în acel punct temperatura interioară a planetei fiind îndeajuns de scăzută pentru a facilita formarea a 15 plăci tectonice rigide. Totuşi, un studiu recent împinge şi mai departe această dată, sugerând că plăcile tectonice au început să se mişte în urmă cu 3,2 miliarde de ani, notează Science.

În cadrul acestui studiu a fost analizat magnetismul rocilor din Australia şi Africa de Sud pentru a stabili când a început mişcarea plăcilor tectonice. „Practic, aceasta este o dovadă geologică pentru extinderea cronologiei plăcilor tectonice mai departe în istoria Pământului”, explică Alec Brenner, expert în paleomagnetism al Universităţii Harvard.

• De ce unii oameni dispar fără explicații (ghosting explicat științific)
• Senzori cât un fir de păr ar putea detecta cancerul înainte să apară pe analize

„Pe baza dovezilor pe care le-am găsit, se pare că mişcarea plăcilor tectonice este un proces mult mai probabil să fi avut loc pe Pământul timpuriu şi care explică apariţia unui Pământ care pare mult mai asemănător cu cel de azi”, mai adaugă cercetătorul.

Datele colectate din studierea uneia dintre cele mai vechi porţiuni din masa de rocă care formează Australia, formată în urmă cu 3,5 miliarde de ani, arată că în urmă cu aproximativ 3,2 miliarde de ani, a început o deplasare de 2,5 centimetri pe an.

„Este foarte comparabil cu viteza de mişcare a plăcii pe care o putem vedea în cazul Pământului modern”, explică Alec Brenner. Acesta mai adaugă: „Este, de asemenea, cel mai vechi exemplu pe care îl ştim în care o bucată de scoarţă a Pământului sa deplasat pe distanţe lungi”.

Studiul a fost publicat în Science Advances.

Citeşte şi: