Ecuația care ar putea prezice cutremurele mult mai bine

Cercetătorii din Edinburgh au elaborat un nou model matematic care ar putea îmbunătăți modalitățile de prezicere a cutremurelor.

Geologii de la Universitatea Heriot-Watt și British Geological Survey (BGS) au vrut să folosească matematica, mai degrabă decât să recurgă la experimente de laborator, pentru prezicerea cutremurelor.

Scopul a fost de a prezice puterea tipului de rocă principală care se află în centrul faliilor din scoarța terestră, unde se produc cutremurele.

Acestea se numesc filosilicați și sunt sub formă de plăci sau foi mici. Când alunecă unele împotriva celorlalte, sub presiune, se produc cutremure.

Factorul crucial este forța de frecare a rocii, necesară pentru a provoca deplasarea de-a lungul unei falii.

Cutremurele încep cu mișcări microscopice mici în filosilicați. Însă, din aceste mișcări vizibile doar la nivel microscopic, se pot dezlănțui forțe masive și devastatoare.

Comportamentul rocilor poate fi examinat în laborator, dar condițiile de sub suprafața Pământului sunt complexe și dificil de reprodus.

Cum poate ajuta modelul matematic în prevenirea cutremurelor

Noul model matematic le permite însă cercetătorilor să prezică puterea de frecare a filosilicaților în condiții în care nu pot fi obținute în laborator.

„Am analizat zone de falii artificiale la scară microscopică pentru a identifica procesele care au avut loc, precum divizarea mineralelor de filosilicați”, a afirmat dr. Sabine den Hartog, citată de BBC.

Pornind de la acest lucru, echipa condusă de Sabine den Hartog a formulat un set de ecuații pentru a prezice cum se modifică rezistența la frecare a filosilicaților cu schimbarea condițiilor, precum  umiditatea sau viteza de mișcare a faliilor.

Rezultatul este o ecuație care facilitează simularea modului în care mișcarea faliilor, inclusiv în timpul cutremurelor. Astfel, au descoperit că, în anumite circumstanțe, filosilicații pot preveni cutremurele.

Cercetătorii afirmă că modelul lor are nevoie de îmbunbătățiri pentru a explica relația dintre forța care susține falia și cea necesară pentru a o deplasa.

Studiul a fost publicat în Journal of Geophysical Research: Solid Earth.

Vă recomandăm să citiți și:

Cum afectează, de fapt, cutremurele gravitaţia Pământului? Un nou studiu scoate la iveală lucruri incredibile

Punta Ventana, o populară atracţie turistică din Puerto Rico, s-a prăbuşit din cauza cutremurelor

Acum ştim încă un motiv pentru care au loc atât de multe cutremure în locuri în care nu ar fi trebuit

Unul dintre cele mai puternice cutremure din 2017 a dus la fisurarea, în întregime, a unei plăci tectonice