Astronomii dezvăluie ce se ascunde în spatele rotației bizare a planetei Uranus

O echipă de cercetători a elaborat o teorie pentru a explica înclinarea ciudată a lui Uranus și rotația sa opusă.

Dintre planetele din Sistemul nostru Solar, Uranus iese în evidență din două motive. Primul este unghiul său ciudat de înclinare de 98° față de planul său orbital – un unghi mult mai abrupt decât cel al oricărei alte planete. Celălalt este direcția sa de rotație în sensul acelor de ceasornic, diferită de cea a majorității celorlalte planete din Sistemul Solar.

• Somnul insuficient ar putea declanșa un cerc vicios în creier nostru
• Confirmat științific: care este efectul îmbrățișărilor asupra corpului uman?

În ultimii ani, oamenii de știință din domeniul spațial au emis teorii pentru a explica specificațiile unice ale lui Uranus.

Unii au sugerat, de exemplu, că înclinarea a fost cauzată de o coliziune cu un alt corp mare. Alții au spus că ar fi putut fi influențată de un grup de corpuri mai mici.

Uranus, o planetă unică în Sistemul Solar

Oricare dintre aceste scenarii a fost dificil de susținut din cauza absenței dovezilor privind existența unor astfel de corpuri. În acest nou efort, cercetătorii au venit cu o nouă teorie – ei sugerează că unghiul unic de înclinare se datorează migrației sateliților săi, scrie Phys.org.

În urmă cu câțiva ani, membrii echipei au observat că înclinarea lui Jupiter creștea din cauza migrației sateliților săi. Calculele matematice prezic că înclinarea sa se va schimba dramatic în următoarele câteva miliarde de ani.

Iar atunci când au analizat Saturn, au găsit rezultate similare, datorate în principal migrației celei mai mari luni a sa, Titan.

Acest lucru i-a determinat pe cercetători să se uite la Uranus și la unghiul său unic de înclinare.

Cum afectează migrația lunară planeta Uranus?

Pentru a afla dacă migrația lunară ar putea sta la baza unghiului mare de înclinare, cercetătorii au creat simulări pe calculator care prezintă o serie de migrații lunare, variind dimensiunea și viteza lunilor.

Aceștia au descoperit că o lună cu doar jumătate din masa celei care se învârte în jurul Pământului ar putea crește unghiul de înclinare al lui Uranus la aproape 90° în milioane de ani.

Dar au descoperit, de asemenea, că lunile care înconjoară acum Uranus nu au suficientă masă pentru a crea o astfel de înclinare. Simulările lor au arătat că dacă o lună mare ar împinge înclinarea lui Uranus la 80°, lucrurile ar deveni instabile și luna s-ar prăbuși pe planetă – iar acest lucru, au descoperit cercetătorii, ar putea explica gradul de înclinare și, de asemenea, rotația opusă a planetei.

Cercetarea urmează să fie publicată în revista Astronomy & Astrophysics.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Oamenii de știință au descoperit de ce Uranus și Neptun au nuanțe diferite de albastru

Uranus, o prioritate pentru cei mai reputați oameni de știință din lume

Un studiu recent explică de ce Uranus și Neptun nu au aceeași culoare

O ciupercă ar putea fi vinovată pentru lipsa amoniacului din atmosfera planetelor Uranus și Neptun