Oamenii pot dezvolta rezistență la antibiotice chiar dacă nu le folosesc

Capacitatea agenților patogeni umani de a dezvolta rezistență la antibiotice reprezintă o amenințare serioasă la adresa sănătății publice.

Chiar și la persoanele care nu au folosit recent antibiotice, în țările cu utilizare ridicată de antibiotice, tulpinile de agenți patogeni rezistente la antibiotice sunt mai mari decât la persoanele sănătoase din țările cu o utilizare comparativ mai redusă de antibiotice.

• De ce dormitul mai mult în weekend poate fi sănătos?
• De ce oamenii care sforăie nu se trezesc din cauza propriului zgomot?

Cercetări recente ale Institutului Earlham și ale Institutului Quadram din Marea Britanie, în colaborare cu o echipă internațională de oameni de știință, sugerează că toate bacteriile și alte microorganisme care își stabilesc domiciliul în și pe corpul uman pot fi o sursă de rezistență la antibiotice. În plus, se pare că utilizarea antibioticelor în rândul persoanelor din jurul dumneavoastră pare să vă afecteze în mod direct.

„Chiar și o persoană sănătoasă, care nu a luat antibiotice recent, este bombardată în mod constant de microbi de la persoanele sau animalele de companie cu care interacționează, ceea ce poate duce la încorporarea de gene de rezistență în propria microbiotă”, spune ecologistul microbian al Institutului Earlham și al Institutului Quadram, Chris Quince.

„Dacă există într-o populație cu o povară mare de consum de antibiotice, acest lucru duce la mai multe gene de rezistență în microbiomul lor”.

O amenințare serioasă la adresa sănătății publice

Atunci când antibioticele sunt folosite pentru a lupta împotriva infecțiilor, acestea au efectul secundar nefericit de a deteriora microbiomul gazdei și, de asemenea, de a crește prevalența genelor de rezistență care sunt transmise între diferitele tulpini de microbiom. Studiile pe tema rezistenței antimicrobiene (AMR) s-au concentrat în principal asupra gradului de rezistență observat în microbii care provoacă infecții la om. Însă microbii sunt omniprezenți în corpul uman, iar marea majoritate sunt inofensivi și mulți sunt benefici.

Datorită ușurinței cu care se transmit genele rezistente la antibiotice, utilizarea antibioticelor poate avea un efect asupra întregului microbiom, nu doar asupra agenților patogeni care ar trebui să fie uciși. ,,Organismul nostru importă și exportă în permanență microbi și tulpini de agenți patogeni”, explică Quince. ,,Aceste tulpini își transmit ele însele genele de la o parte la alta, ceea ce înseamnă că provocarea RAM trebuie abordată atât la nivel micro, cât și la nivel macro.”

În timp ce întregul microbiom joacă un rol în sănătate și boală, microbiomul intestinal este deosebit de important, cu funcții în digestie și formarea sistemului imunitar. Tractul digestiv al unui om este un adevărat paradis pentru milioane de tipuri diferite de microbi, găzduind mai mulți decât oriunde altundeva în organism. Astfel, autorii studiului au speculat că microbii care trăiesc în intestin ar putea contribui semnificativ la rezistența antimicrobiană, scrie ScienceAlert.

Genele rezistente la antibiotice se transmit cu ușurință

Grupul a analizat 3.096 de probe de microbiom intestinal de la persoane din 14 țări diferite pentru a afla mai multe despre efectele antimicrobienelor asupra microbiomului intestinal, punând accentul pe probe de la persoane care nu erau susceptibile de a lua antibiotice, astfel încât să obțină un profil genetic „curat” al microbiomului intestinal.

Pentru a afla cum sunt transferate genele AMR de la microb la agent patogen, cercetătorii au făcut comparații atente între datele din probe și baza de date cuprinzătoare privind rezistența la antibiotice, o resursă de sănătate publică în care sunt documentate genele de rezistență.

Și de această dată, studiind persoanele care nu luau antibiotice, echipa a descoperit două tendințe distincte. Au descoperit două tipuri de ARG în microbiomul intestinal și au constatat că abundența și diversitatea ARG totală mediană variau în funcție de nivelul de consum de antibiotice din țara respectivă.

„Am constatat că, în țările în care antibioticele sunt administrate mai regulat, populațiile lor au, de asemenea, un număr mai mare de gene de rezistență în microbiomul intestinal”, spune Quince.

Conexiunile au fost remarcabil de puternice. Astfel, utilizarea pe scară largă a antibioticelor poate face ca ARG-urile să devină prevalente în întreaga populație, nu doar în rândul celor direct expuși, iar aceste ARG-uri se pot răspândi în întreaga microbiota.

Cercetarea a fost publicată în Nature Communications.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Oamenii de știință au descoperit cum să trateze infecțiile fără antibiotice

Conflictele din Irak au dus la creșterea rezistenței la antibiotice

Criză de antibiotice. Pacienții cer măsuri de la Agenţia Europeană pentru Medicamente

Îndulcitorii artificiali distrug bacteriile rezistente la antibiotice