Roverul Perseverance ar fi găsit deja viață pe Marte

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Roverul Perseverance al NASA a descoperit că, la un moment dat, apa a umplut din belșug craterul Jezero de pe Marte, oferind o speranță că sedimentele acestui lac marțian antic ascund semne de viață fosilizată de pe planetă.

Perseverance, care a aterizat în crater în februarie 2021 împreună cu companionul său, elicopterul acum retras Ingenuity, a făcut această descoperire folosind radarul de penetrare în sol, dezvăluind sedimentele acestui lac marțian antic ce ulterior s-a uscat, formând o deltă gigantică.

Acestă descoperire alimentează speranța că, odată ce mostrele geologice colectate de Perseverance din crater vor ajunge pe Pământ, cercetătorii ar putea găsi dovezi că viața antică a prosperat cândva pe Planeta Roșie acum deshidratată.

Cercetătorii și-au publicat rezultatele în revista Science Advances.

Sedimentele acestui lac marțian antic ar putea ascunde urme de viață

„De pe orbită putem vedea diferite depozite, dar nu putem spune cu siguranță dacă ceea ce vedem este starea lor originală sau dacă vedem concluzia unei povești geologice lungi. Pentru a înțelege cum s-au format aceste lucruri, trebuie să vedem sub suprafață”, a declarat autorul principal al studiului, David Paige, profesor de științe planetare la UCLA (SUA).

Roverul Perseverance al NASA este o parte crucială a misiunii Marte 2020 a agenției spațiale, care valorează 2,7 miliarde de dolari. De la sosirea sa pe Marte, roverul, alături de roverul mai vechi Curiosity, caută semne ale vieții antice pe suprafața marțiană, parcurgând craterul Jezero de 48 de kilometri și colectând zeci de probe de rocă pentru a le aduce în cele din urmă pe Pământ.

Timp de trei ani, roverul a fost însoțit de elicopterul Ingenuity, care a efectuat cel de-al 72-lea și ultimul său zbor peste suprafața marțiană pe 18 ianuarie.

Roverul Perseverance, de dimensiunile unui autoturism, este echipat cu șapte instrumente științifice, printre care se numără Radar Imager for Mars’ Subsurface Experiment (RIMFAX). Trimițând semnale radar în sol la fiecare 10 centimetri de-a lungul drumului său lung și solitar, roverul a creat o hartă a pulsurilor reflectate de la adâncimi de aproximativ 20 de metri sub suprafața craterului marțian.

Când ar putea ajunge pe Pământ mostrele de sol marțian?

Acum, această hartă radar a dezvăluit existența sedimentelor, suspectate de studii anterioare, dar niciodată confirmate anterior, care sugerează că craterul a fost cândva inundat cu apele unui lac gigantic. Asemenea lacurilor care se usucă pe Pământ, sedimentele sale au fost transportate de un râu care a format o deltă mare, înainte de a fi ulterior depuse și erodate în două faze distincte, notează Live Science.

„Schimbările pe care le vedem păstrate în registrul geologic sunt determinate de modificări la scară mare ale mediului marțian. Este interesant că putem vedea atât de multe dovezi ale schimbării într-o zonă geografică atât de mică, ceea ce ne permite să extindem constatările noastre la scara întregului crater”, a spus Paige.

Deoarece viața pe Pământ depinde în mare măsură de apă, dovezile apei pe Marte ar putea fi o pistă vitală că planeta a fost cândva locuită de viață sau că viața ar putea încă exista acolo. Cu toate acestea, dovezile de viață pe planeta ostilă încă nu au apărut.

Pentru a aduce pe Pământ încărcătura prețioasă, roverul Perseverance va aștepta sosirea lui Sample Retrieval Lander planificat de Agenția Spațială Europeană (ESA), o navă spațială echipată cu o rachetă mică pe care roverul va încărca probele de rocă și sol înainte de a fi trimisă înapoi pe orbită.

După ce va fi lansată în spațiu, racheta care conține eșantionul va fi colectată de Earth-return orbiter al ESA (ERO) pentru un zbor de întoarcere pe Pământ. NASA planifica inițial ca ERO să fie lansat în 2026, dar această dată a fost amânată până în 2028, ceea ce înseamnă că eșantionul va reveni pe Pământ cel mai devreme în 2033.

Vă recomandăm să citiți și:

Test de cultură generală. Cum sună spațiul cosmic?

De ce aselenizarea este mai dificilă astăzi decât acum 50 de ani?

Japonia nu renunță! Sonda SLIM trimisă pe Lună mai are o șansă

După mai bine de 3 luni, NASA a reușit să deschidă capsula cu praful și rocile de pe asteroidul Bennu