Metoda simplă care te scapă de contaminarea cu E. coli din salata verde

Legumele cu frunze verzi sunt surse importante de fibre alimentare și nutrienți, dar pot ascunde agenți patogeni dăunători. În special, salata verde a fost adesea implicată în focare de toxiinfecții alimentare pe teritoriul SUA.

Un nou studiu al Universității Illinois Urbana-Champaign, SUA examinează factorii care afectează contaminarea cu E. coli pe tipologii de frunze verzi diferite – salata verde, spanacul, varza kale și varza creață.

• Un material controversat a început să fie folosit în chirurgia plastică
• Adevărul simplu și trist: De ce cred oamenii în teoriile conspirației?

„Vedem multe focare de infecție la salată, dar nu atât de multe la kale și alte legume Brassica. Am vrut să aflăm mai multe despre susceptibilitatea diferitelor legume cu frunze verzi”, a declarat autorul principal Mengyi Dong, în prezent cercetător asociat postdoctoral la Universitatea Duke.

Dong a efectuat cercetarea în calitate de student doctorand în cadrul Departamentului de Știință Alimentară și Nutriție Umană (FSHN), parte a Colegiului de Științe Agricole, de Consum și de Mediu (ACES) de la U. of I.

Surse importante de fibre alimentare și nutrienți

Cercetătorii au infectat frunze întregi de la fiecare dintre cele cinci legume cu E. coli O157:H7 și au observat ce s-a întâmplat după ce au fost depozitate la 4° C, 20° C și 37° C. În general, aceștia au constatat că susceptibilitatea a fost determinată de o combinație între temperatură și proprietățile suprafeței frunzelor, cum ar fi rugozitatea și stratul de ceară naturală.

La temperatura camerei sau la o temperatură mai mare, E. coli se dezvoltă foarte repede pe salată, dar dacă salata este refrigerată la 4° C, observăm o scădere bruscă a populației de E. coli.

„Cu toate acestea, pentru verdețurile ceroase, cum ar fi varza kale și varza creață, obținem rezultate opuse. Pe aceste legume, E. coli se dezvoltă mai lent la temperaturi mai ridicate, dar dacă este deja prezent, poate supraviețui mai mult timp la refrigerare.”

Clătirea salatei nu elimină toate bacteriile

Chiar și așa, varza kale și varza creață sunt, în general, mai puțin susceptibile la contaminarea cu E. coli decât salata verde. În plus, aceste legume sunt de obicei gătite – ceea ce ucide sau inactivează E. coli – în timp ce salata este consumată crudă.

Clătirea salatei ajută, a spus Dong, dar nu elimină toate bacteriile din cauza atașamentului strâns al acestora la frunză.

„Frunzele întregi și cele proaspăt tăiate prezintă situații diferite. Atunci când frunza este tăiată, aceasta eliberează sucul vegetal, care conține nutrienți care stimulează dezvoltarea bacteriilor”, a explicat Dong, potrivit EurekAlert.

Cu toate acestea, cercetătorii au descoperit că spanacul, varza kale și sucul de varză au prezentat de fapt proprietăți antimicrobiene care protejează împotriva E. coli. Pentru a explora în continuare aceste descoperiri, ei au izolat sucul din kale și varză și au aplicat lichidul pe frunzele de salată, descoperind că acesta poate fi folosit ca agent antimicrobian natural.

Aplicațiile potențiale ar putea include pulverizarea sau acoperirea antimicrobiană pentru a controla contaminările cu agenți patogeni de origine alimentară atât în etapa de dinaintea recoltării, cât și în cea de după recoltare, au declarat cercetătorii.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Salata de pe Stația Spațială Internațională nu este atât de sănătoasă pe cât s-a crezut

A fost creată salata „perfectă” pentru astronauții care vor ajunge pe Marte

20 de specii noi de salată de mare, descoperite în apele baltice și scandinave

Ingredientele pentru salată, tot mai greu de găsit în Marea Britanie. Ce s-a întâmplat?