Caii ar fi mai inteligenți decât ne-am imaginat

Un nou studiu ne spune despre cai că ar putea fi mai inteligenți decât ne-am imaginat: caii ar putea fi capabili de analiză cost-beneficiu.

În cadrul studiului, caii au fost recompensați pentru atingerea unei ținte, însă reacția lor când a fost introdusă o penalizare de „time-out” pentru atingerea la momentul nepotrivit sugerează că aceștia ar putea avea mai multă abilitate de strategie decât s-a crezut anterior, caii ar putea fi capabili de analiză cost-beneficiu.

• De ce s-ar putea să nu ne dăm seama niciodată dacă Inteligența Artificială devine conștientă?
• Universul invizibil dezvăluie noi indicii despre materia întunecată

„La început, am observat că animalele atingeau cardul în mod repetat, probabil realizând că puteau obține o recompensă frecventă cu un minim de efort mintal”, a spus dr. Carrie Ijichi, cercetătoare principală de la Universitatea Nottingham Trent (Marea Britanie).

„Nu exista niciun cost pentru atingerea nediscriminatorie, uneori le aducea o recompensă, alteori nu. Cu toate acestea, când am introdus un cost pentru greșelile lor, au înțeles imediat și au început să joace corect”, spune Ijichi.

„Acest lucru sugerează că, de fapt, caii știau de la bun început regulile jocului”, a adăugat Louise Evans, coautoare a studiului.

Caii ar putea fi capabili de unele „calcule”

Pentru cei familiarizați cu istoria comportamentului ciudat și minunat al cailor, acest studiu ar putea aminti de Hans cel Isteț, calul care părea să poată face calcule matematice (dar de fapt reacționa la indiciile involuntare ale celor din jur pentru a primi o recompensă). Totuși, autorii studiului subliniază că „deși nu este posibil să excludem complet efectul Hans cel Isteț atunci când este prezent un om, astfel de indicii neintenționate ar fi fost prezente în sesiunile 1 – 3, unde subiecții nu au demonstrat că înțeleg sarcina”.

Studiul a implicat 20 de cai cu vârste cuprinse între 11 și 22 de ani de la Centrul Ecvestru Brackenhurst al Universității Nottingham Trent. Aceștia au fost condiționați să asocieze un fluier cu primirea unor cuburi delicioase de Ulsakind și apoi au fost puși să atingă un card laminat de dimensiunea A3 cu nasul sau cu botul, fluierul și recompensa însoțind un răspuns corect, relatează IFL Science.

Apoi, a fost introdus un semnal de stop, constând într-o lanternă cu LED fixată pe partea superioară a abdomenului antrenorului. Când lumina era aprinsă și calul atingea cardul, începea o perioadă de „time-out” de 10 secunde în care antrenorul se retrăgea, privea în jos și cobora ținta, eliminând astfel oportunitatea de a obține o gustare. Durata semnalului de stop a fost aleatorizată pentru a se asigura că lumina în sine semnaliza contingența de „nu”, iar nu intervalele previzibile.

O îmbunătățire mai rapidă decât era de așteptat

Cercetătorii au notat că „deși unii indivizi și-au redus erorile de la sesiunea a treia la a patra mai mult decât alții, toți, cu excepția unuia, și-au redus erorile ca răspuns la introducerea costului, sugerând o capacitate remarcabil de prevalentă în grup”.

„Ne așteptam ca performanța cailor să se îmbunătățească odată cu introducerea time-out-ului, dar am fost surprinși de cât de imediată și de semnificativă a fost îmbunătățirea. De obicei, animalele au nevoie de mai multe repetări ale unei sarcini pentru a dobândi treptat cunoștințe noi, dar caii noștri s-au îmbunătățit imediat după ce am introdus un cost pentru erori”, a explicat Evans.

„Caii nu sunt genii naturale, sunt considerați mediocri, dar acest studiu arată că nu sunt obișnuiți și sunt de fapt mai avansați cognitiv decât îi considerăm. Acest lucru ne ajută acum să înțelegem mai bine comportamentul și capacitățile lor”, a spus Ijichi.

Studiul a fost publicat în revista Applied Animal Behaviour Science.

Vă recomandăm să citiți și:

Cum s-au răspândit gândacii „de bucătărie” în toată lumea?

O furtună văzută din spațiu arată ca „o meduză uriașă”. Cum este explicat fenomenul rar?

O nouă „regulă a biologiei” ar putea explica mai bine evoluția și îmbătrânirea

Un studiu a descoperit de ce peștii africani au ochii mai mari