Peștii, mai buni decât oamenii la matematică? Un studiu arată că aceștia pot calcula

Ciclidele și racii pot efectua adunări și scăderi simple în intervalul de numere de la unu la cinci. Acest lucru a fost demonstrat într-un studiu recent, realizat de Universitatea din Bonn. Momentan, nu se știe cum ar putea operațiile matematice să ajute animalele.

Peștii sunt uimitor de asemănători cu oamenii, căci pot detecta cu precizie cantitățile mici, fără a le număra. De exemplu, pot fi antrenați să distingă cantitățile de trei, de cele de patru.

• O specie de pisică latră precum un câine. Unde trăiește „Felis margarita”?
• De ce șerpii evoluează mereu în canibali?

Acest fapt este cunoscut de ceva timp. Cu toate acestea, grupul de cercetare condus de Prof. Dr. Vera Schluessel de la Institutul de Zoologie al Universității din Bonn a demonstrat acum că ambele specii pot chiar să efectueze calcule. „Am antrenat animalele să efectueze adunări și scăderi simple”, explică Schluessel.

„Calculatoare fără cortex cerebral”

Cercetătorii au folosit o metodă pe care alte grupuri de cercetare au folosit-o deja cu succes pentru a testa abilitățile matematice ale albinelor, potrivit ScienceDaily. Ei au arătat peștilor o colecție de forme geometrice – de exemplu, patru pătrate. Dacă aceste obiecte erau colorate în albastru, acest lucru însemna „adaugă unu”. Galbenul, pe de altă parte, însemna „scade unu”.

După ce li s-a arătat stimulul original (de exemplu, patru pătrate), li s-au arătat două imagini noi, una cu cinci și una cu trei pătrate. Dacă înotau spre imaginea corectă (adică spre cele cinci pătrate din sarcina aritmetică „albastră”), erau recompensate cu hrană. Dacă dădeau un răspuns greșit, nu primeau nimic. În timp, au învățat să asocieze culoarea albastră cu o creștere cu unu a sumei afișate la început, iar numărul galben cu o scădere.

Dar pot peștii să aplice aceste cunoștințe la sarcini noi? Au internalizat de fapt regula matematică din spatele culorilor? „Pentru a verifica acest lucru, am omis în mod deliberat unele calcule în timpul antrenamentului”, explică Schluessel. „Și anume, 3+1 și 3-1. După faza de învățare, animalele au avut ocazia să vadă aceste două sarcini pentru prima dată. Dar chiar și în aceste teste, peștii au ales răspunsul corect.”

Oamenii tind să subestimeze alte specii

Această realizare i-a surprins chiar și pe cercetători. Peștilor nu li s-au prezentat obiecte de aceeași formă, ci o combinație de forme diferite. Un „patru”, de exemplu, putea fi reprezentat de un cerc mic și unul mai mare, un pătrat și un triunghi, în timp ce într-un alt calcul putea fi reprezentat de trei triunghiuri de diferite dimensiuni și un pătrat.

„Așadar, ei trebuiau să recunoască numărul de obiecte reprezentate și, în același timp, să deducă regula de calcul din culoarea lor”, spune Schluessel. „Trebuiau să le păstreze pe amândouă în memorie, atunci când imaginea originală a fost schimbată cu cele două imagini rezultate. Trebuiau să decidă apoi asupra rezultatului corect. În general, este o performanță care necesită abilități complexe de gândire.”

Pentru unii poate fi surprinzător, deoarece peștii nu au un neocortex – partea creierului cunoscută și sub numele de „cortex cerebral”, care este responsabilă pentru sarcinile cognitive complexe la mamifere.

De asemenea, în lucrarea publicată în Scientific Reports, cercetătorii indică faptul că oamenii tind să subestimeze alte specii.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Noi dovezi care arată că peștii au conștiință de sine. Ce alte animale mai au această capacitate?

Peștii din recifele de corali, în pericol de dispariție. Dovezile descoperite în urma unui studiu

Ce se întâmplă sub valuri? Unii pești comunică prin sunete de cel puțin 155 de milioane de ani

Peștii care comunică prin semnale electrice și își planifică pauzele într-un mod similar oamenilor