Consumul moderat de cafea are un efect benefic asupra bolilor cardiometabolice

Consumul moderat de cafea și cofeină în mod regulat poate oferi un efect protector împotriva dezvoltării mai multor boli cardiometabolice, inclusiv diabetul de tip 2, boala coronariană și accidentul vascular cerebral.

Acestea sunt concluziile unui nou studiu publicat în Journal of Clinical Endocrinology & Metabolism.

• Ce este ura și de ce apare?
• De ce ne gândim obsesiv la aceleași lucruri noaptea

Cercetătorii au descoperit că consumul moderat de cafea sau cofeină este asociat cu un risc mai mic de apariție a multimorbidităților cardiometabolice (CM), care se referă la coexistenta a cel puțin două boli cardiometabolice.

Studiul subliniază că prevalența persoanelor cu multiple boli cardiometabolice devine o preocupare majoră de sănătate publică, pe măsură ce populațiile îmbătrânesc la nivel global.

Consumul de cafea și cofeină ar putea avea un rol important de protecție în aproape toate etapele dezvoltării CM, potrivit cercetătorilor.

Ce efecte poate avea consumul moderat de cafea asupra bolilor?

„Consumul a trei cești de cafea sau 200-300 mg de cofeină pe zi ar putea ajuta la reducerea riscului de dezvoltare a multimorbidităților cardiometabolice la persoanele fără boli cardiometabolice”, a declarat autorul principal al studiului, dr. Chaofu Ke, de la Departamentul de Epidemiologie și Biostatistică, Școala de Sănătate Publică de la Suzhou Medical College din Universitatea Soochow, China.

Studiul a arătat că, în comparație cu non-consumatorii sau cu cei care consumă mai puțin de 100 mg de cofeină pe zi, cei care consumă cantități moderate de cafea (trei băuturi pe zi) sau cofeină (200-300 mg pe zi) aveau un risc redus cu 48,1% sau 40,7% pentru dezvoltarea CM.

Ke și colegii săi și-au bazat concluziile pe date din Biobankul britanic, un studiu longitudinal amplu asupra alimentației, cu peste 500.000 de participanți cu vârste cuprinse între 37 și 73 de ani. Studiul a exclus persoanele care aveau informații neclare despre aportul de cofeină, rezultând un grup de 172.315 participanți fără boli cardiometabolice pentru analizele privind cofeina și 188.091 participanți pentru analizele privind consumul de cafea și ceai, notează Eurek Alert.

Bolile cardiometabolice ale participanților au fost identificate prin auto-raportări, date din asistența primară, date din spitalizări și registrele de decese legate de Biobankul britanic.

Un obicei alimentar benefic

Consumul de cafea și cofeină la toate nivelurile a fost invers proporțional cu riscul de apariție a CM la participanții fără boli cardiometabolice. Cei care au raportat un consum moderat au avut cel mai scăzut risc, iar această asociere inversă a fost observată în aproape toate etapele de dezvoltare a CM.

„Rezultatele subliniază că promovarea unui consum moderat de cafea sau cofeină ca obicei alimentar pentru persoanele sănătoase ar putea avea beneficii de lungă durată pentru prevenirea CM”, a adăugat Ke. Numeroase studii epidemiologice au dezvăluit efectele protectoare ale consumului de cafea, ceai și cofeină asupra morbidității în cazul unor boli cardiometabolice individuale. Cu toate acestea, efectele potențiale ale acestor băuturi asupra dezvoltării CM erau în mare parte necunoscute.

Autorii au analizat cercetările disponibile pe acest subiect și au constatat că persoanele cu o singură boală cardiometabolică pot avea un risc dublu de mortalitate prin orice cauză, comparativ cu cei fără boli cardiometabolice. În schimb, cercetătorii au descoperit că persoanele cu CM pot avea un risc de mortalitate de 4 până la 7 ori mai mare. De asemenea, au remarcat că CM poate prezenta riscuri mai mari de pierdere a funcțiilor fizice și stres mental comparativ cu cei care suferă de o singură boală.

Vă recomandăm să citiți și:

Apneea ar putea fi tratată cu un medicament pentru epilepsie

Ce au descoperit cercetătorii în creierul oamenilor care suferă de depresie?

Dozele mari de medicamente ADHD pot provoca efecte secundare grave, avertizează un studiu

Test de cultură generală. Care este diferența dintre stop cardiac și infarct miocardic?