Test de cultură generală. Ce a fost Big Bangul?

Ce a fost Big Bangul? Teoria Big Bangului a fost propusă pentru prima dată de Georges Lemaître în 1927, fără a purta numele sub care o cunoaștem astăzi, acesta fiindu-i atribuit abia în anii 1950.

Denumirea comună a contribuit la o imagine greșită a începutului Universului, fiind adesea descris drept o explozie masivă, asemănătoare unei supernove epice. Dar a fost Universul nostru creat cu adevărat într-un spectacol cosmic de artificii? Sau a existat un alt proces în joc? Ce a fost Big Bangul?

• Roverul Perseverance a realizat o nouă călătorie record pe Marte
• O anomalie cerebrală la oamenii moderni își are originea în ADN-ul neanderthalian străvechi

„Big Bangul” nu a fost deloc o „explozie” în sensul obișnuit. Nu s-a desfășurat cu suflul de șrapnel și foc, și cu siguranță nu a existat nicio ciupercă atomică. Teoria Big Bangului derivă din teoria relativității generale a lui Albert Einstein și din ideea că Universul s-a extins dintr-o colecție densă de energie numită singularitate. Nu a existat o explozie propriu-zisă, ci o vastă expansiune a unui material extrem de condensat.

Ce a fost Big Bangul?

De ce, atunci, această teorie este descrisă cu un nume atât de înșelător? Probabil pentru a fi ridiculizată. Sir Fred Hoyle a denumit batjocoritor teoria drept „Big Bang” cu intenția de a o reduce la absurd, iar numele a rămas. Hoyle credea, contrar teoriei Big Bangului, că Universul însuși nu a avut un început, ci doar componentele din interiorul său au apărut. Aceasta se numește teoria stării staționare, care și-a pierdut din popularitate în favoarea acceptării generale a teoriei Big Bangului.

Dacă Universul nu a explodat în existență, de unde a venit totul? Conform teoriei, Universul, care include tot spațiul, timpul, energia etc., a fost condensat într-o entitate de volum zero, extrem de fierbinte și de densitate infinită numită singularitate. În fizică, densitatea este calculată împărțind masa la volum, ceea ce înseamnă că ecuația pentru determinarea densității singularității implică împărțirea la zero. Dacă acest lucru nu vă face să vă doară creierul, următorul lucru sigur o va face: deoarece tot spațiul și timpul existau în interiorul singularității, singularitatea în sine nu exista în cadrul spațiului sau al timpului, scrie Britannica.

Universul, așa cum îl știm, este rezultatul expansiunii și răcirii acestei singularități. Din moment ce singularitatea nu se afla într-o locație specifică pe planurile spațiului sau timpului, nu există un centru al Universului; totul se extinde din orice altceva la o rată egală. În ceea ce privește originile singularității, sau chiar ce a existat înainte de ea, oamenii de știință sunt la fel de nedumeriți ca oricine altcineva.

Vă recomandăm să citiți și:

Roverul Perseverance a descoperit ceva nemaivăzut pe Marte până acum

Un paradox al lui Stephen Hawking ar putea fi în sfârșit rezolvat, cu o condiție

A fost detectat un roi întreg de găuri negre care se deplasează prin Calea Lactee

O navă spațială a confirmat un fapt deja știut despre Pământ