Un studiu confirmă faptul că pisicile sunt „lichide”

Dacă ai locuit vreodată cu o pisică, ai observat cum se strecoară și se prelinge, ca o mică băltoacă de blană ambulantă. Acum, un studiu confirmă că pisicile sunt lichide.

Nu doar noi vedem că pisicile sunt lichide, dar și ele par să conștientizeze asta, chiar cu o mândrie aparte. Știința a demonstrat acum acest lucru: atunci când se confruntă cu o serie de deschideri din ce în ce mai mici, pisicile reușesc să se „toarne” prin ele, exact ca un lichid, ezitând doar atunci când deschiderea devine prea mică pentru confortul lor.

• Astronomii au rezolvat un mister al uneia dintre cele mai ciudate stele de pe cer
• Stresul influențează consumul de cannabis nu doar la oameni, ci și la șobolani

Această descoperire sugerează că, pe lângă faptul că pisicile prezintă unele dintre proprietățile lichidelor, ele au și o conștientizare a propriei dimensiuni.

Studiul, realizat de etologul Péter Pongrácz, de la Universitatea Eötvös Loránd (Ungaria), contribuie la înțelegerea modului în care pisicile își percep propriul corp, un criteriu important în evaluarea abilităților cognitive ale unei specii.

Cercetătorii au observat de mult timp că pisicile sunt lichide

Fluiditatea felinelor nu a scăpat neobservată de către știință. În 2014, fizicianul Marc-Antoine Fardin a publicat un studiu care arăta că, în timp, pisicile se mulează pe forma recipientelor în care se așază. Acest lucru ar putea, într-un sens imaginar, să plaseze pisicile în categoria solidelor amorfe: nu sunt complet solide, dar nici complet lichide.

Cercetarea lui Pongrácz a fost realizată pentru a determina dacă pisicile au conștiința propriului corp. El a participat anterior, în 2019, la un studiu similar pe câini, care a arătat că aceștia sunt conștienți de dimensiunea propriului corp și folosesc această cunoaștere pentru a lua decizii, de exemplu când întâlnesc spații prea mici, prin care nu pot trece.

Pisicile sunt mai greu de studiat, deoarece sunt mult mai independente și capricioase. Câinii sunt fericiți să facă lucruri la cererea oamenilor, dar pisicile fac doar ce vor ele. Iar pisicilor nu le place mediul de laborator, scrie Science Alert.

Astfel, Pongrácz a conceput un experiment care să fie mai potrivit pentru pisici, desfășurându-l chiar în casele acestora, în Budapesta. Configurația experimentului a constat în panouri cu deschideri decupate, primul set având deschideri de diferite lățimi, iar al doilea set cu deschideri de diferite înălțimi. Deși doar 30 dintre cele 38 de pisici selectate au finalizat experimentul, rezultatele au fost grăitoare.

Pisicile sunt conștiente de propriile dimensiuni

Pentru majoritatea găurilor, pisicile s-au strecurat fără ezitare, chiar și atunci când deschiderea era de doar jumătate din lățimea corpului lor. Însă la panourile cu deschideri variate în înălțime, pisicile au arătat ezitare dacă deschiderea era mai mică decât înălțimea greabănului lor, căutând chiar soluții alternative, cum ar fi să sară peste panou.

Acest comportament a fost observat mai frecvent la pisicile mai înalte, sugerând că conștientizarea dimensiunii corpului are un rol în procesul lor decizional.

Este important de menționat că, deoarece experimentul s-a desfășurat în casele pisicilor, un mediu în care se simt în siguranță, ezitarea probabil nu era cauzată de frică față de ceea ce ar putea fi pe partea cealaltă a panoului.

Aceste rezultate sugerează că lățimea mică și înălțimea mică ale deschiderii sunt percepute diferit de pisici. Deschiderile înguste sunt acceptabile, iar o pisică se va strecura prin ele fără griji, ca o pastă de dinți care iese dintr-un tub. În schimb, o deschidere joasă necesită mai multă gândire, probabil pentru că pisica trebuie să se aplece pentru a trece prin ea.

„Rezultatele indică faptul că pisicile pot găsi mai dificil să se strecoare printr-o deschidere scundă decât printr-una înaltă, dar îngustă. Caracteristicile lor anatomice susțin această teorie. În plus, pisicile ar putea să se comporte mai precaut atunci când trebuie să-și coboare postura într-o deschidere foarte scundă, deoarece s-ar putea simți mai vulnerabile în această situație”, scrie Pongrácz.

Pongrácz plănuiește să creeze mai multe experimente pentru a testa conștientizarea pisicilor despre dimensiunea și greutatea lor în situații mai provocatoare și să analizeze modul în care această conștientizare le influențează deciziile.

Cercetarea a fost publicată în revista iScience.

Vă recomandăm să citiți și:

Microbul „Monstrul din Loch Ness” își întinde gâtul până la 30 de ori lungimea corpului

Test de cultură generală. Cum apar deșerturile?

Criza climatică pune în pericol strugurii pentru prosecco

Balenele ucigașe vânează și mănâncă rechini în Golful California, au descoperit cercetătorii