Creierul uman înțelege propozițiile scrise mai repede decât credeam, relevă un studiu

Creierul uman poate discerne structurile de bază ale limbajului scris dintr-o singură privire – ceea ce ne permite să consumăm rapid torentul de informații care ne este furnizat de smartphone-uri, relevă un nou studiu.

Măsurând activitatea cerebrală a 36 de voluntari, oamenii de știință au descoperit că oamenii pot detecta structurile de bază ale propozițiilor în doar 125 de milisecunde, adică aproximativ la viteza unei clipiri din ochi.

• O nouă tehnologie poate pătrunde adânc în Pământ pentru a detecta cutremurele
• Semnele bolii Alzheimer s-ar putea ascunde chiar în felul în care vorbim

Aceasta înseamnă că oamenii pot procesa cuvintele la fel de repede precum înțelegem scenele vizuale, o abilitate care ne permite să observăm și să navigăm continuu în lumea din jurul nostru.

Noua descoperire, publicată în revista Science Advances, ar putea ajuta la dezvăluirea unor indicii cheie despre modul în care creierul nostru codifică limbajul, au declarat cercetătorii.

Studiind modul în care creierul procesează mesajele scrise permite oamenilor de știință să înțeleagă mai multe despre proprietățile limbajului – în special acele proprietăți care nu sunt legate de vorbire, Liina Pylkkanen, profesor de lingvistică și psihologie la Universitatea din New York, a declarat pentru Live Science.

Oamenii pot detecta structurile de bază ale propozițiilor în doar 125 de milisecunde

Studiul neurobiologiei limbajului este adesea îngreunat de gură, în sensul că aceasta „ne obligă să transformăm limbajul într-o secvență” de activitate cerebrală pentru a rosti cuvintele cu voce tare, a spus Pylkkänen. Acest lucru limitează înțelegerea noastră a proprietăților limbajului la cele cerute de serializarea cuvânt cu cuvânt necesară pentru vorbire.

Pentru a evita această problemă, cercetătorii au folosit o tehnică neinvazivă numită magnetoencefalografie, care utilizează câmpuri magnetice pentru a urmări activitatea electrică din creier.

În timpul scanării, voluntarilor li s-a prezentat o structură de propoziție de trei cuvinte care a fost afișată pe un ecran timp de 300 ms, urmată de un al doilea set de cuvinte care a fost fie lăsat la fel, fie modificat cu un cuvânt. Sarcina participanților a fost să evalueze dacă a doua propoziție era aceeași cu prima sau dacă fusese modificată.

Scanările au arătat că, de fapt, cortexul temporal stâng al creierului – o parte a stratului cel mai exterior al organului care este esențială pentru înțelegerea limbajului – a prezentat o activitate mai mare pentru propozițiile din trei cuvinte decât pentru listele nestructurate de cuvinte, iar această activitate a apărut în doar 125 ms.

Cercetătorii au folosit o tehnică neinvazivă

Participanții au performat cel mai bine atunci când propozițiile conțineau un subiect, un verb și un obiect.

Această detectare rapidă a fost observată și în cazul propozițiilor care conțineau erori de acord, în care verbul nu se potrivește cu pluralizarea subiectului. De asemenea, creierul a detectat rapid propoziții neplauzibile.

Cercetătorii au afirmat că acest lucru sugerează că, de fapt, creierul nostru nu detectează doar prezența cuvintelor, ci aplică cunoștințele noastre anterioare despre lume pentru a descifra mai bine sensul propozițiilor imediat.

Cercetătorii intenționează să urmărească descoperirile lor prin studierea în continuare a tipurilor de structuri de propoziții pe care creierul le poate detecta rapid și să analizeze dacă acestea se aliniază cu tipurile de propoziții pe care oamenii le învață pentru prima dată în copilărie. De asemenea, cercetătorii intenționează să studieze dacă alți stimuli vizuali, cum ar fi imaginile, sunt procesați folosind aceleași mecanisme pe care le folosim pentru a înțelege textul.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Ce au observat oamenii de știință în creierul copiilor cu autism?

Oamenii de știință au repornit creierul unui porc la aproape o oră după ce acesta a murit

Cercetătorii au observat pentru prima dată cum este eliminat „gunoiul” din creierul uman

Microplasticele ar putea ajunge în creierul oamenilor și prin respirație