Somnul ar putea fi secretul care ne ferește de cea mai frecventă formă de demență

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Somnul profund ar putea fi esențial pentru a preveni declinul lent al sănătății creierului care ar putea duce într-o zi la boala Alzheimer, cea mai frecventă formă de demență.

În studiul realizat în 2023 pe 62 de adulți în vârstă, sănătoși din punct de vedere cognitiv, cercetătorii de la Universitatea Berkeley din California (UC), Universitatea Stanford și UC Irvine din SUA au constatat că persoanele cu modificări ale creierului asociate cu boala Alzheimer au performat mai bine la testele de memorie pe măsură ce au dormit mai profund.

Acest lucru s-a întâmplat indiferent de educație și de activitatea fizică, doi factori care, împreună cu legăturile sociale, contribuie la rezistența cognitivă la vârste înaintate.

Cei care prezentau modificări similare legate de Alzheimer și care nu dormeau atât de mult nu s-au descurcat la fel de bine la aceleași teste.

Luate împreună, rezultatele, care au fost publicate în luna mai a anului trecut, sugerează că o cantitate generoasă de somn odihnitor ar putea contribui la susținerea declinului memoriei care se instalează pe măsură ce demența începe să se instaleze.

„Gândiți-vă la somnul profund aproape ca la o plută de salvare care menține memoria pe linia de plutire, în loc ca memoria să fie trasă în jos de greutatea patologiei bolii Alzheimer”, a declarat Matthew Walker, neurocercetător la Universitatea Berkeley din California (UC).

Cea mai frecventă formă de demență

Studiul vine după cercetări anterioare care au constatat o acumulare de proteine amiloid-beta în creierul persoanelor cu somn perturbat. Dar somnul insuficient este atât un factor de risc pentru boala Alzheimer, cât și un simptom al acesteia, ceea ce face dificilă diferențierea dintre cauză și efect. De asemenea, proteinele amiloid-beta aglomerate ar putea fi doar un semn al bolii Alzheimer, nu cauza sa principală.

Chiar și așa, nivelurile de proteine beta-amiloide sunt utilizate în mod obișnuit ca marker al bolii Alzheimer, deoarece cercetările sugerează că acestea – și o altă proteină numită tau – pot începe să blocheze celulele creierului cu zeci de ani înainte de apariția simptomelor bolii.

Cercetările anterioare ale grupului lui Walker au arătat că nivelurile semnificative de agregare a amiloid-beta în creierul adulților în vârstă pot perturba somnul profund și pot afecta funcția memoriei, scrie ScienceAlert.

Dar unele persoane par să prevină declinul care apare odată cu boala Alzheimer, chiar și atunci când nivelurile de proteine beta-amiloide sunt relativ ridicate.

Pentru a afla de ce, Walker și colegii săi au monitorizat undele cerebrale ale participanților în timp ce dormeau și apoi le-au cerut să efectueze un test de memorie a doua zi.

O acumulare de proteine

Printre cei ale căror scanări cerebrale au evidențiat niveluri la fel de ridicate de depozite beta-amiloide, un somn bun părea să facă o diferență esențială în ceea ce privește funcția cognitivă.

Acest efect a fost observat numai atunci când cercetătorii au analizat în mod specific somnul cu unde lente fără mișcări oculare rapide și nu alte frecvențe ale undelor de somn sau stadii de somn.

Sunt necesare studii pe termen mai lung la adulții în vârstă pentru a testa dacă, de fapt, creșterea somnului profund pe parcursul mai multor ani poate ajuta de fapt la menținerea funcției cognitive a unei persoane în acest timp, chiar dacă nivelurile de amiloid-beta cresc.

Această cercetare se adaugă numeroaselor studii care sugerează că somnul ar putea fi un factor de risc modificabil pentru boala Alzheimer, un factor care ar putea preveni modificările moleculare oferind creierului timp pentru a curăța deșeurile care se acumulează în timpul zilei. De asemenea, studiul indică importanța calității somnului.

„Cu un anumit nivel de patologie cerebrală, nu sunteți destinat simptomelor cognitive sau problemelor de memorie”, a declarat Zsófia Zavecz, neurocercetător la UC Berkeley și autor principal al studiului din 2023.

Menținerea funcției cognitive

Deși oamenii pot prezenta modificări moleculare care indică o progresie spre boala Alzheimer, Zavecz spune că descoperirile lor sugerează că factorii stilului de viață pot ajuta la amortizarea acestor efecte. „Unul dintre acești factori este somnul și, în special, somnul profund”, a spus ea.

Totodată, cercetări recente arată că utilizatorii de somnifere par să aibă niveluri mai scăzute de proteine amiloide în lichidul cefalorahidian. Dar aceste medicamente au și efecte secundare; de asemenea, ele pot determina somnul superficial, mai degrabă decât somnul profund.

În schimb, pentru a vă pregăti pentru un somn bun, Zavecz sugerează să renunțați la cafea în timpul zilei, să faceți puțină mișcare, să evitați timpul petrecut în fața ecranului și să faceți un duș fierbinte înainte de culcare.

Studiul a fost publicat în BMC Medicine.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Un studiu confirmă: Există o legătură bizară între Alzheimer și bolile de inimă!

Poluarea luminoasă excesivă poate crește riscul de Alzheimer, în special la tineri

Un medicament pentru Alzheimer aduce mai multe beneficii pacienților pe măsură ce este folosit

Un studiu a identificat noi biomarkeri ai bolii Alzheimer