Oamenii de știință au creat cele mai subțiri spaghete din lume

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Cercetătorii de la UCL (Anglia) au creat cele mai subțiri spaghete din lume, de aproximativ 200 de ori mai subțiri decât un fir de păr uman.

Cele mai subțiri spaghete din lume nu sunt destinate consumului alimentar, ci au fost create datorită numeroaselor utilizări pe care le au fibrele extrem de subțiri, numite nanofibre, în medicină și industrie.

Nanofibrele din amidon, o substanță produsă de majoritatea plantelor verzi pentru a stoca glucoza în exces, sunt deosebit de promițătoare. Acestea ar putea fi folosite în bandaje pentru vindecarea rănilor (datorită porozității lor ridicate, care permite trecerea apei și a umezelii, dar împiedică pătrunderea bacteriilor), ca suport pentru regenerarea osoasă sau pentru administrarea de medicamente. Totuși, producția lor necesită extracția și purificarea amidonului din celulele vegetale, un proces care consumă multă energie și apă.

O metodă mai prietenoasă cu mediul, conform cercetătorilor, este fabricarea nanofibrelor direct dintr-un ingredient bogat în amidon, precum făina, baza pastelor.

Cum au fost create cele mai subțiri spaghete din lume?

Într-un studiu publicat în Nanoscale Advances, echipa descrie modul în care a creat spaghete cu diametrul de doar 372 nanometri (miliardimi de metru) folosind o tehnică numită electrofilare. Aceasta implică tragerea unui amestec de făină și lichid prin vârful unui ac cu ajutorul unei sarcini electrice. Experimentul a fost realizat de Beatrice Britton, în cadrul unui proiect de masterat în chimie la UCL.

„Pentru a face spaghete obișnuite, împingi un amestec de apă și făină prin niște orificii metalice. În cazul nostru, am tras acest amestec folosind o sarcină electrică. Practic, sunt tot spaghete, doar că mult mai mici”, a explicat dr. Adam Clancy, de la UCL Chemistry, coautor al studiului

Cercetătorii au comparat aceste spaghete cu cele mai subțiri paste tradiționale cunoscute, numite su filindeu („firele lui Dumnezeu”), realizate manual în Nuoro, Sardinia. Acestea au o lățime estimată la aproximativ 400 microni, adică de 1.000 de ori mai groase decât creația electrofilată.

Noile „nanospaghete” formează o plasă de nanofibre cu un diametru de aproximativ 2 cm, vizibilă cu ochiul liber, dar fiecare fibră în parte este prea subțire pentru a fi captată de o cameră obișnuită. Dimensiunile lor au fost măsurate cu ajutorul unui microscop electronic, notează Eurek Alert.

Mult prea subțiri pentru a putea fi gătite

Profesorul Gareth Williams, de la UCL School of Pharmacy, a subliniat potențialul nanofibrelor de amidon pentru pansamentele medicale și ca suport pentru regenerarea țesuturilor, datorită asemănării lor cu matricea extracelulară naturală a celulelor.

„Amidonul este un material promițător deoarece este abundent, regenerabil și biodegradabil. Totuși, purificarea amidonului implică procese complexe. Am demonstrat că este posibil să obținem nanofibre din făină într-un mod mai simplu. Următorul pas este să studiem proprietățile acestui produs, cum ar fi rata de descompunere, interacțiunea cu celulele și fezabilitatea producerii la scară largă”, a adăugat dr. Clancy.

„Din păcate, aceste spaghete nu sunt bune pentru gătit, s-ar fierbe în mai puțin de o secundă”, a concluzionat amuzat prof. Williams.

Electrofilarea funcționează prin crearea unui circuit electric între un ac care conține amestecul și o placă metalică. Sarcina electrică face ca amestecul să fie „tras” din ac către placă. Pentru a folosi făină bogată în amidon, cercetătorii au utilizat acid formic în loc de apă, acesta având rolul de a descompune structurile spiralate ale amidonului, făcându-l utilizabil pentru nanofibre. Acidul formic se evaporă în timpul procesului, iar amestecul este încălzit și răcit lent pentru a obține consistența perfectă.

Vă recomandăm să citiți și:

Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!

O companie a realizat primul zbor civil supersonic de la Concorde încoace

Pentru prima dată, a fost obținută fotosinteza în celule animale

Oamenii de știință au transformat sângele în material care repară oasele