O nouă teorie propune că informația poate scăpa din găurile negre

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

O nouă teorie propune că informația poate scăpa din găurile negre. O echipă de cercetători a propus o posibilă soluție la celebrul paradox al pierderii informației în găurile negre, introdus inițial de Stephen Hawking acum aproape 50 de ani.

Găurile negre sunt obiecte cosmice enigmatice care sfidează înțelegerea noastră actuală a fizicii. Acestea se formează atunci când stelele masive colapsează, creând regiuni din spațiu unde gravitația este atât de puternică încât nici măcar lumina nu poate scăpa. În relativitatea generală clasică, găurile negre sunt descrise prin trei parametri principali: masa (M), momentul cinetic (J) și sarcina electrică (Q).

Conform termodinamicii, un obiect cu masă ar trebui să aibă o temperatură și să radieze căldură. Stephen Hawking a demonstrat că găurile negre emit radiații, denumite radiații Hawking, la limita lor, ceea ce sugerează că acestea ar putea, în timp, să se evapore complet.

Aici intervine paradoxul: dacă o gaură neagră se evaporă, informațiile despre materia pe care o „înghite” par să fie pierdute pentru totdeauna. Acest lucru contrazice postulatele mecanicii cuantice, care afirmă că informația nu poate fi creată sau distrusă, o proprietate cunoscută sub numele de „unitaritate”, scrie IFL Science.

O teorie propune că informația poate scăpa din găurile negre

Un nou studiu sugerează că informația poate scăpa din găurile negre printr-un mecanism denumit non-localitate non-violentă (NVNL). Aceasta presupune o interacțiune non-locală între interiorul și exteriorul găurii negre, însoțită de fluctuații cuantice ale spațiu-timpului.

În contrast cu alte ipoteze, precum cea de „firewalls”, aceste fluctuații nu sunt concentrate într-un punct singular, ci sunt distribuite pe o rază mai mare, până la raza Schwarzschild a găurii negre.

Detectarea informației prin unde gravitaționale

Cercetătorii susțin că acest mecanism ar putea fi detectat prin analiza undelor gravitaționale. Aceste unde, generate de evenimente precum coliziunile dintre găuri negre, ar putea conține deviații ale fazei care nu sunt pur și simplu zgomot aleatoriu, ci ar reflecta informația despre ceea ce a căzut în gaura neagră.

Echipa a utilizat analiza componentelor principale pentru a identifica aceste deviații și a propus teste care să investigheze dacă undele gravitaționale respectă predicțiile relativității generale sau dacă arată semne ale acestui efect NVNL.

Această teorie ar putea fi testată folosind observatoare de unde gravitaționale precum LIGO și Virgo sau generații viitoare de detectoare. Totuși, sunt necesare modele suplimentare pentru a înțelege cum ar afecta NVNL undele gravitaționale în fazele finale ale coliziunilor găurilor negre și pentru a include efectele rotației găurilor negre.

Detectarea unor astfel de unde și confirmarea teoriei ar putea dura mulți ani, dar ar avea implicații profunde asupra înțelegerii găurilor negre și a fundamentelor mecanicii cuantice.

Studiul a fost publicat pe serverul de preprinturi arXiv și urmează să fie evaluat de experți.

Vă recomandăm să citiți și:

Telescopul Spațial James Webb și-a forțat limitele și a găsit cele mai timpurii galaxii din Univers

Răcirea misterioasă a planetei Uranus, în sfârșit explicată! Ce se întâmplă cu gigantul de gheață?

Mostrele extrase de pe asteroidul Ryugu, contaminate la scurt timp după ce au ajuns pe Pământ

Ce se întâmplă cu Voyager 1? Sonda interstelară a activat un instrument nemaifolosit de peste 40 de ani