Plasticul de unică folosință, interzis în Nigeria. Cât de pregătită este țara africană?

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Fondatoarea unei companii de consultanță în dezvoltare durabilă din Lagos conducea în cel mai populat oraș din Nigeria când a văzut pe cineva aruncând gunoaie pe geamul mașinii.

„Am fost atât de șocată să văd asta în 2024. Dacă arunci ceva pe drum, ce faci în casa ta? Ce faci în comunitatea ta?”, a spus ea.

Lagos – ca și restul Nigeriei – are o problemă cu gunoiul, în special când vine vorba de plastic. Cifrele Băncii Mondiale arată că țara generează anual 27,6 milioane de kilotone de deșeuri solide – unul dintre cele mai mari volume la nivel global. Dintre acestea, 13% sunt din plastic. Doar aproximativ o zecime din aceste deșeuri de plastic sunt reciclate, potrivit The Guardian.

Cercetările efectuate în acest an de programul ONU pentru mediu au arătat că aproximativ 50-60 de milioane de pliculețe de apă (foarte populare în Nigeria) sunt aruncate zilnic pe străzi numai în Lagos.

În ianuarie, autoritățile nigeriene au anunțat interzicerea materialelor plastice de unică folosință, începând de luna viitoare, însă există puține indicii potrivit cărora țara este pregătită pentru implementare.

Vânzătorii de alimente de la Abeokuta la Calabar și de la Kaduna la Onitsha încă folosesc zilnic polistirenuri și alte materiale plastice de unică folosință. Și la piețele Oniru și Tejuosho din Lagos, unii comercianți au declarat că nici măcar nu au auzit de interdicție. Preocuparea lor a fost criza costului vieții.

De la preluarea mandatului în mai 2023, președintele Bola Tinubu și guvernatorul băncii centrale, Yemi Cardoso, au inițiat o serie de schimbări economice controversate pe care actorii externi, precum Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional, le-au lăudat.

„De ce să cheltuiesc pe alternative scumpe?

Cu toate acestea, mulți cetățeni obișnuiți spun că orice impact preconizat al reformelor nu a fost încă resimțit. În plus, aceștia aleg să se concentreze mai degrabă pe a face față cheltuielilor, decât pe termenul limită pentru materialele plastice de unică folosință.

„Îmi cheltuiesc aproape jumătate din câștigurile zilnice pentru a cumpăra combustibil și alimente, de ce ar trebui să cheltuiesc și pe alternative scumpe când plasticul este mai ieftin și mai ușor de obținut?”, a declarat Amos Adeyanju, un șofer de taxi în vârstă de 28 de ani.

În luna august, autoritățile au interzis utilizarea plasticului de unică folosință în instituțiile publice, iar Ministerul Mediului a declarat că a stabilit „un cadru pentru a sprijini sensibilizarea, punerea în aplicare și respectarea efectivă a interdicției în întreaga țară”.

Cum răspund vocile sceptice?

Unii sunt, însă, sceptici. Adewunmi Emoruwa, strategul principal al Gatefield, grup de strategie publică, a descris punerea în aplicare a politicii anti-plastic ca fiind „lipsită de strălucire”.

„Industria a avut zeci de ani la dispoziție fie pentru a plăti, fie pentru a face curățenie, însă continuă să influențeze în mod nejustificat autoritățile de reglementare cu aceleași discuții învechite. Atunci când strategiile fiscale nu se aliniază cu retorica politică, ceea ce ar trebui să fie norme aplicabile se transformă în simple sugestii”, a declarat el.

Experții spun că o mulțime de practici nesustenabile care implică utilizarea plasticului sunt, totuși, relativ noi în cultura africană. De exemplu, alimentele obișnuiau să fie învelite în frunze de bananier, iar procesele de fermentare erau comune, pentru a prelungi ciclul de viață al produselor comestibile.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Pliculețele de ceai eliberează milioane de microplastice, care pătrund în celulele intestinale umane

Un nou burete biodegradabil îndepărtează 99,9% dintre microplasticele din apă

Un burete din bumbac și și os de calmar a absorbit 99,9% din microplastice

Cinci produse din plastic, folosite zilnic de oameni, care sufocă planeta