Home » Știință » Lacurile Pământului rămân fără oxigen în ritm alarmant, arată un studiu

Lacurile Pământului rămân fără oxigen în ritm alarmant, arată un studiu

Lacurile Pământului rămân fără oxigen în ritm alarmant, arată un studiu
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 01.04.2025

Conform unei noi cercetări, lacurile Pământului se confruntă cu o scădere alarmantă a nivelului de oxigen. Tendințe similare au fost observate și în râuri și mări. Însă unele lacuri pierd oxigen de până la nouă ori mai repede decât oceanele.

Un nou studiu a identificat acum în ce măsură diferitele mecanisme responsabile contribuie la această pierdere de oxigen din lacuri la nivel global, care între 1980 și 2017 a fost de 5,5 % în apele de suprafață și de 18,6 % în apele adânci.

Geograful Academiei Chineze de Științe (CAS) Yibo Zhang și colegii săi au utilizat imagini din satelit, împreună cu date geografice și climatice, pentru a reconstitui evenimentele care au condus la aceste pierderi de oxigen. Mai mult de 80 % din cele 15 535 de lacuri pe care le-au examinat au acum niveluri scăzute de oxigen.

Din 2003 până în 2023, 85 % dintre aceste lacuri au înregistrat o creștere constantă a numărului de zile de caniculă pe an. Temperaturile ridicate reduc capacitatea oxigenului de a se dizolva în apă.

Zhang și echipa sa au calculat că valurile de căldură au contribuit la 7,7 % din pierderea de oxigen observată, prin fluctuații rapide și substanțiale ale solubilității oxigenului în apă.

Unele lacuri pierd oxigen de până la nouă ori mai repede decât oceanele

Cercetătorii au atribuit alte 10 % proliferării tot mai grave a algelor. Acestea sunt, de asemenea, exacerbate de condițiile de încălzire, precum și de creșterea numărului de nutrienți, inclusiv scurgerile de îngrășăminte și gunoiul de grajd, care intră în căile noastre navigabile.

Cercetătorii estimează că încălzirea actuală reprezintă până la 55 % din scăderea nivelului de oxigen din lacuri. Dacă această tendință se menține, lacurile de pe Pământ ar putea avea cu până la 9 % mai puțin oxigen până la sfârșitul secolului, în cele mai pesimiste scenarii climatice, avertizează echipa.

Lacurile naturale și artificiale împodobesc aproximativ 5 milioane de kilometri pătrați din suprafața terestră a Pământului. Acestea găzduiesc adesea forme de viață unice, care nu se mai găsesc nicăieri pe Pământ.

Scăderea oxigenului dizolvat perturbă grav aceste ecosisteme, creând „zone moarte” care sunt prea sufocante pentru a fi tolerate de animalele sălbatice. Scăderile acute cauzează moartea în masă a animalelor sălbatice, care sunt din ce în ce mai numeroase în cursurile de apă din întreaga lume, scrie ScienceAlert.

Încălzirea reprezintă până la 55% din scăderea nivelului de oxigen din lacuri

În ultimii ani, anghilele din Noua Zeelandă, codul Murray din Australia și mai multe specii de pești și midii din Polonia și Germania au servit drept exemple ale acestui fenomen macabru.

Lacurile se confruntă, de asemenea, cu o evaporare mai mare, deoarece atmosfera noastră mai caldă reține mai multă apă. Acest lucru accelerează ciclul hidric al Pământului, provocând salturi sălbatice de la condiții extrem de uscate la condiții umede și inundabile.

Toate aceste perturbări fac ravagii în ecosistemele lacustre și în economiile care depind de ele, amenințându-ne securitatea alimentară. Acestea au distrus deja al patrulea cel mai mare lac de pe Pământ.

Dincolo de nevoia noastră de a atenua încălzirea globală, reducerea deșeurilor agricole care ajung în cursurile noastre de apă ar contribui la conservarea disponibilității oxigenului.

Această cercetare a fost publicată în Science Advances.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Lacurile își schimbă culoarea, iar vinovați ar putea fi chiar oamenii

Cum a ajuns o specie din Marea Neagră să invadeze lacurile din Elveția?

Bacteriile din lacuri, armă neașteptată împotriva schimbărilor climatice

Jumătate din cele mai mari lacuri din lume pierd apă, indică un nou studiu

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Este nesănătos double-dipping, adică să folosești un sos comun? Ce spun specialiștii
Este nesănătos double-dipping, adică să folosești un sos comun? Ce spun specialiștii
Calitatea locurilor de muncă s-a îmbunătățit, arată un raport al Comisiei Europene
Calitatea locurilor de muncă s-a îmbunătățit, arată un raport al Comisiei Europene
O misiune spațială va încerca prelevarea de mostre de pe Phobos. Când decolează?
O misiune spațială va încerca prelevarea de mostre de pe Phobos. Când decolează?
De ce a fost amendată una dintre cele mai mari bănci din SUA?
De ce a fost amendată una dintre cele mai mari bănci din SUA?
Inteligența Artificială a identificat aproape 10.000 de reacții chimice noi care ar putea fi utile în industrie
Inteligența Artificială a identificat aproape 10.000 de reacții chimice noi care ar putea fi utile în industrie
O descoperire poate schimba medicamentele. Ce au reușit oamenii de știință?
O descoperire poate schimba medicamentele. Ce au reușit oamenii de știință?
Defrișările au scăzut la nivel global, dar e posibil ca situația să nu dureze mult
Defrișările au scăzut la nivel global, dar e posibil ca situația să nu dureze mult
De ce provocări a avut parte piața muncii din UE în 2026?
De ce provocări a avut parte piața muncii din UE în 2026?
Bacteriile de pe limbă ar putea avea legătură cu viteza ta de gândire, indică un nou studiu
Bacteriile de pe limbă ar putea avea legătură cu viteza ta de gândire, indică un nou studiu
Plantele de apartament împrospătează aerul? De câte ai avea nevoie pentru a produce suficient oxigen
Plantele de apartament împrospătează aerul? De câte ai avea nevoie pentru a produce suficient oxigen
Jonathan are 194 de ani. Ce au descoperit cercetătorii în ADN-ul celui mai bătrân animal terestru cunoscut
Jonathan are 194 de ani. Ce au descoperit cercetătorii în ADN-ul celui mai bătrân animal terestru cunoscut
Roverul Curiosity a surprins un răsărit de soare spectaculos pe planeta Marte
Roverul Curiosity a surprins un răsărit de soare spectaculos pe planeta Marte
Primele ceasuri nucleare au început să funcționeze. De ce ar putea măsura timpul mai precis decât ceasurile atomice
Primele ceasuri nucleare au început să funcționeze. De ce ar putea măsura timpul mai precis decât ceasurile atomice
De ce nu ne putem gâdila singuri? Creierul slăbește senzațiile pe care le poate anticipa
De ce nu ne putem gâdila singuri? Creierul slăbește senzațiile pe care le poate anticipa
Afectează ciclismul fertilitatea? Ce spun specialiștii
Afectează ciclismul fertilitatea? Ce spun specialiștii
Un cunoscut actor din serialul Breaking Bad a decedat la 34 de ani
Un cunoscut actor din serialul Breaking Bad a decedat la 34 de ani
O nouă metodă ar putea anticipa incendiile de vegetație înainte de a scăpa de sub control
O nouă metodă ar putea anticipa incendiile de vegetație înainte de a scăpa de sub control
Cercetătorii au descoperit motive în plus pentru care ar trebui să-ți folosești telefonul mai puțin
Cercetătorii au descoperit motive în plus pentru care ar trebui să-ți folosești telefonul mai puțin