Home » D:News » Jumătate din cele mai mari lacuri din lume pierd apă, indică un nou studiu

Jumătate din cele mai mari lacuri din lume pierd apă, indică un nou studiu

Jumătate din cele mai mari lacuri din lume pierd apă, indică un nou studiu
Imperial Valley și Marea Salton din sudul Californiei, fotografiate de nava spațială Gemini-5, aflată pe orbita Pământului. Credit foto: NASA
Publicat: 23.05.2023

Mai mult de 50% din cele mai mari lacuri din lume pierd apă, potrivit unei noi evaluări revoluționare publicate în Science. Principalii vinovați nu sunt surprinzători: încălzirea climei și consumul uman nesustenabil. Dar autorul principal, Fangfang Yao, cercetător în domeniul climei la Universitatea din Virginia, a declarat că veștile nu sunt în întregime sumbre.

Cu această nouă metodă de urmărire a tendințelor de stocare a apei din lacuri și a motivelor din spatele lor, oamenii de știință pot oferi informații despre cum putem proteja mai bine sursele critice de apă și ecosistemele regionale importante.

„Aceasta este prima evaluare cuprinzătoare a tendințelor și a factorilor care determină variabilitatea stocării globale a apei din lacuri pe baza unei serii de sateliți și modele”, a declarat Yao.

Yao a fost motivat să facă această cercetare de crizele de mediu din unele dintre cele mai mari corpuri de apă de pe Pământ, cum ar fi secarea Mării Aral între Kazahstan și Uzbekistan.

53% dintre lacurile din lume au înregistrat o scădere a apei

Astfel, Yao și colegii săi de la Universitatea din Colorado Boulder, Universitatea de Stat din Kansas, Franța și Arabia Saudită au creat o tehnică pentru a măsura modificările nivelului apei în aproape 2.000 dintre cele mai mari lacuri și rezervoare din lume, care reprezintă 95% din totalul rezervelor de apă lacustre de pe Pământ.

Echipa a combinat trei decenii de observații de la o serie de sateliți cu modele pentru a cuantifica și atribui tendințele în ceea ce privește stocarea lacurilor la nivel global.

La nivel global, lacurile și rezervoarele de apă dulce stochează 87% din apa planetei, ceea ce le face să fie o resursă valoroasă atât pentru ecosistemele umane, cât și pentru cele terestre. Spre deosebire de râuri, lacurile nu sunt bine monitorizate, dar furnizează apă pentru o mare parte a omenirii – chiar mai mult decât râurile.

Dar, în ciuda valorii lor, tendințele pe termen lung și modificările nivelului apei au fost în mare parte necunoscute – până acum.

Veștile nu sunt în întregime sumbre

„Dispunem de informații destul de bune despre lacuri emblematice precum Marea Caspică, Marea Aral și Marea Salton, dar la scară globală, ai nevoie de estimări fiabile ale nivelului și volumului lacurilor”, a declarat Balaji Rajagopalan, membru CIRES, profesor de inginerie la CU Boulder și coautor. „Cu această metodă nouă suntem capabili să oferim informații despre schimbările globale ale nivelului lacurilor cu o perspectivă mai largă.”

Pentru noua lucrare, echipa a folosit 250.000 de instantanee ale suprafeței lacurilor capturate de sateliți între 1992-2020 pentru a studia suprafața a 1.972 dintre cele mai mari lacuri de pe Pământ. Ei au colectat nivelurile apei de la nouă altimetre prin satelit și au folosit nivelurile de apă pe termen lung pentru a reduce orice incertitudine. În cazul lacurilor fără o înregistrare a nivelului pe termen lung, au folosit măsurători recente ale apei realizate de instrumente mai noi de pe sateliți. Combinând măsurătorile recente ale nivelului cu măsurătorile de suprafață pe termen mai lung, oamenii de știință au putut reconstitui volumul lacurilor cu zeci de ani în urmă.

Rezultatele au fost uluitoare. 53% dintre lacurile de la nivel global au înregistrat o scădere a apei, potrivit EurekAlert.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Extinderea lacurilor mici generează emisii care ar putea afecta Pământul

Lacurile colorate din Etiopia oferă o priveliște extraordinară privite din satelit

Lacurile subterane de pe Marte ar putea fi doar o iluzie. Ce arată cercetări recente?

Unele exoplanete ar putea fi acoperite cu lacuri radioactive

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Fisticul ar putea fi un aliat natural pentru un somn odihnitor, indică un nou studiu
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor
Axa Pământului s-a deplasat de patru ori în ultimii 320 de milioane de ani, inclusiv în era dinozaurilor
Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul
Cât de repede îți îmbătrânește creierul? Bacteriile din intestin ar putea deține răspunsul
Ecranele ne fură prietenii, somnul și sportul. Care este concluzia desprinsă din 121 de studii?
Ecranele ne fură prietenii, somnul și sportul. Care este concluzia desprinsă din 121 de studii?
Cum ar putea fi salvați coralii de temperaturile extreme
Cum ar putea fi salvați coralii de temperaturile extreme
Un experiment cu copaci început în urmă cu peste 3 decenii încă oferă informații utile
Un experiment cu copaci început în urmă cu peste 3 decenii încă oferă informații utile
O țară are atât de puțini copii încât își închide școlile. Se întâmplă în Europa
O țară are atât de puțini copii încât își închide școlile. Se întâmplă în Europa
Bolile care nu vor să dispară, în ciuda progreselor din medicină
Bolile care nu vor să dispară, în ciuda progreselor din medicină
Mecanismul prin care celulele ombilicale pot opri cancerul
Mecanismul prin care celulele ombilicale pot opri cancerul
La ce să fii atent ca să nu confunzi depresia cu îmbătrânirea?
La ce să fii atent ca să nu confunzi depresia cu îmbătrânirea?
Astronomii raportează primele emisii radio localizate direct pe o exoplanetă. De ce nu provin de la extratereștri
Astronomii raportează primele emisii radio localizate direct pe o exoplanetă. De ce nu provin de la extratereștri
O nouă specie de pinguin a fost descrisă după mai bine de un secol
O nouă specie de pinguin a fost descrisă după mai bine de un secol
De ce unii japonezi rămân activi chiar și după 80 sau 90 de ani
De ce unii japonezi rămân activi chiar și după 80 sau 90 de ani
Cum arată testul de 30 de secunde care poate oferi indicii despre starea de sănătate
Cum arată testul de 30 de secunde care poate oferi indicii despre starea de sănătate
Astronomii au recreat „supa” primordială a Big Bangului și au descoperit un rezultat neașteptat
Astronomii au recreat „supa” primordială a Big Bangului și au descoperit un rezultat neașteptat
Care a fost prima limbă vorbită de oameni? Ce poate afla știința și unde încep speculațiile
Care a fost prima limbă vorbită de oameni? Ce poate afla știința și unde încep speculațiile
Cercetătorii au descoperit cum pot produce hidrogen ieftin din apă
Cercetătorii au descoperit cum pot produce hidrogen ieftin din apă
Marea Britanie este așteptată înapoi în UE. Franța: „Reveniți și veți avea un loc la masa negocierilor”
Marea Britanie este așteptată înapoi în UE. Franța: „Reveniți și veți avea un loc la masa negocierilor”