Sonda Parker i-a supraviețuit celei de-a doua treceri pe lângă Soare

Sonda Parker a NASA a reușit cu succes al doilea survol apropiat al Soarelui, a anunțat agenția spațială la începutul lunii aprilie.

Nava spațială de dimensiunea unui autoturism s-a apropiat la doar 6,1 milioane de kilometri de suprafața Soarelui, zburând cu o viteză amețitoare de 692.000 de kilometri pe oră, egalând astfel recordul stabilit de misiune în timpul survolului de Ajunul Crăciunului, anul trecut.

• O gaură neagră s-a trezit după 100 de milioane de ani și a erupt ca un…
• Care este legătura dintre noua strategie de „maximizare a aspectului fizic” folosită de tineri și bovinele…

Această nouă apropiere s-a produs sâmbătă, pe 22 martie, iar sonda Parker a funcționat în mod autonom, instrumentele sale științifice fiind programate să colecteze date despre vântul solar din interiorul coronei solare (stratul exterior al atmosferei Soarelui). Pe 25 martie, sonda a transmis un semnal către Pământ confirmând că se află în stare bună de funcționare, iar toate sistemele operează normal.

Sonda Parker i-a supraviețuit celei de-a doua treceri pe lângă Soare

„Acest survol, al doilea realizat la o asemenea distanță și viteză, permite obținerea unor măsurători științifice fără precedent privind vântul solar și activitățile solare conexe”, a precizat NASA într-un comunicat.

Cercetătorii speră că datele adunate de aproape vor contribui la o mai bună prognozare a vremii spațiale și la elucidarea unor mistere vechi ale astrului nostru, precum motivul pentru care coroana solară este de sute de ori mai fierbinte decât suprafața Soarelui, în ciuda faptului că se află mai departe de nucleu.

„Această misiune revoluționară rescrie manualele de știință solară, ajungând într-un loc unde nicio altă creație umană nu a pătruns vreodată”, a declarat Janet Petro, administrator interimar al NASA.

Ce anume a făcut posibil succesul sondei?

Performanțele record ale sondei sunt posibile datorită scutului termic special conceput, care o protejează de temperaturile extreme, permițându-le sistemelor electronice și instrumentelor de bord să funcționeze la temperaturi ambientale, chiar și atunci când sunt orientate direct spre Soare pentru a colecta material solar, explică Live Science.

Pentru acest design inovator și pentru progresele tehnologice semnificative în domeniul aeronauticii, echipa care a creat și coordonat Parker Solar Probe, formată din specialiști NASA, cercetători de la Johns Hopkins Applied Physics Laboratory din Maryland și peste 40 de parteneri naționali, a primit Trofeul Robert J. Collier 2024, o distincție anuală acordată de National Aeronautic Association.

„Această echipă extraordinară a reușit să aducă la viață o misiune spațială care, timp de peste 60 de ani, a fost considerată imposibil de realizat. Au făcut acest lucru prin rezolvarea unor provocări tehnologice majore și prin avansarea semnificativă a capacităților americane de zbor spațial”, a spus Ralph Semmel, directorul laboratorului Johns Hopkins.

Lansată în 2018, sonda urmează să efectueze încă un survol în acest an, programat pentru 19 iunie, la o distanță și viteză similare.

Vă recomandăm să citiți și:

Continentele scufundate ale Pământului ar putea să dezechilibreze câmpul magnetic

O nouă misiune spațială încearcă să dezlege misterul „inflației cosmice”

Christiaan Huygens, Părintele Științei Moderne

Descoperire neașteptată! Trei obiecte cosmice din Centura Kuiper au uimit astronomii