Un psiholog explică de ce unele cântece ne rămân „blocate” în minte

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Citești un raport și încerci să te concentrezi. În jur este liniște deplină. Și totuși, oricât te-ai strădui, un fragment de melodie îți tot rulează în cap. De ce unele cântece ne rămân „blocate” în minte?

De ce unele cântece ne rămân „blocate” în minte? Cercetările arată că majoritatea oamenilor experimentează frecvent astfel de melodii obsesive, iar fenomenul este mai des întâlnit la cei care ascultă multă muzică.

• Un singur tratament cu psilocibină ar putea ajuta în dependența de cocaină
• Falsul secolului: Povestea Omului din Piltdown, „veriga lipsă” care a păcălit lumea științifică

Un studiu realizat în Finlanda a constatat că peste 90% dintre oameni experimentează acest fenomen cel puțin o dată pe săptămână, iar aproximativ 60% se confruntă cu el zilnic. De ce insistă creierul să ne servească fragmente din melodii precum Jingle Bells, Bohemian Rhapsody sau Golden tocmai când vrem să ne golim mintea sau în momente complet aleatorii?

De ce unele cântece ne rămân „blocate” în minte?

O melodie are șanse mai mari să devină obsedantă dacă a fost ascultată recent sau de multe ori. Într-un studiu din 2015, cercetătorii au expus participanții la o piesă necunoscută, ascultată de două sau de șase ori, apoi i-au contactat aleatoriu timp de trei zile pentru a afla dacă melodia le rămăsese în minte. Aproximativ o treime dintre participanți au raportat că aveau melodia „blocată” în cap în momentul contactului, iar fenomenul era mai frecvent la cei care o ascultaseră de șase ori și mai ales în ziua imediat următoare.

Studiile arată că activitatea cerebrală este similară atunci când ascultăm muzică și când o „auzim” doar în minte. În cazul melodiilor „blocate” în minte, este implicat mai ales cortexul auditiv asociativ, responsabil de procese mai complexe legate de muzică, nu doar de percepția de bază a sunetelor, explică Timothy Byron, lector în Psihologie la University of Wollongong (Australia).

Un aspect interesant apare la persoanele cu amuzie congenitală, o afecțiune care face dificilă perceperea corectă a muzicii. Deși aceste persoane analizează mai greu melodiile și le rețin mai prost, ele pot experimenta acest fenomen, însă mai rar, scrie ScienceAlert.

Cum scăpăm de melodiile care ni se repetă în minte?

Se pare că aceste melodii ajung în memoria de lucru, aceeași pe care o folosim atunci când facem calcule în minte sau încercăm să ne amintim ceva tocmai auzit. Cercetătorii australieni au descoperit că prezența fenomenului poate reduce acuratețea sarcinilor care solicită memoria de lucru, melodia „aglomerând” spațiul mintal.

Deși poate fi extrem de enervant, fenomenul este perceput ca relativ plăcut. Unii cercetători germani susțin că ar putea fi o formă de „sevraj muzical”, apărând atunci când vrem să ascultăm muzică, dar nu putem.

Pentru persoanele cu tulburare obsesiv-compulsivă, fenomenul poate deveni deranjant, fiind perceput drept gânduri intruzive. Studiile sunt însă neclare dacă aceste persoane îl experimentează mai des sau doar sunt mai conștiente de el.

Printre soluțiile propuse se numără mestecatul gumei, care ar putea întrerupe mecanismul intern prin care se repetă melodia, sau ascultarea altei melodii. În schimb, nu există dovezi că ascultarea completă a melodiei „vinovate” o va scoate din cap; dimpotrivă, acest lucru poate face ca ea să revină și mai ușor.

Vă recomandăm să citiți și:

Oamenii de știință au descoperit două gene care ar putea opri răspândirea cancerului

Copilăria lângă un părinte narcisic: consecințe emoționale și drumul către vindecare

Cuvintele care vindecă: cum să vorbești ca să fii auzit, respectat și înțeles

Cum facem iubirea să reziste până la adânci bătrâneți?