„Ingredientele vieții” ar fi existat încă de la bun început pe sateliții planetei Jupiter

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Sateliții înghețați ai planetei Jupiter ar fi putut conține ingredientele chimice pentru viață încă de la bun început.

O echipă internațională, care a inclus Southwest Research Institute din SUA, a demonstrat cum moleculele organice complexe (COMs), considerate precursori chimici esențiali ai vieții, ar fi putut deveni parte din cei mai mari patru sateliți ai planetei Jupiter în timpul formării acestora.

Rezultatele apar în lucrări însoțitoare publicate în The Planetary Science Journal și Monthly Notices of the Royal Astronomical Society. Împreună, studiile aruncă o nouă lumină asupra modului în care ingredientele vieții ar fi putut ajunge în sistem.

COM-urile sunt molecule bazate pe carbon care conțin, de asemenea, elemente precum oxigenul și azotul, necesare sistemelor vii.

Cercetările de laborator au demonstrat că acești compuși se pot forma atunci când grăunțele de praf înghețate care conțin metanol sau amestecuri de dioxid de carbon și amoniac sunt expuse la lumină ultravioletă sau la o încălzire ușoară. Astfel de condiții sunt comune în discurile protoplanetare, norii rotitori de gaz și praf care înconjoară stelele tinere și care, în cele din urmă, dau naștere planetelor.

Modelarea chimiei în sistemul solar timpuriu

Pentru a explora modul în care aceste molecule s-ar fi putut forma și deplasa, cercetătorii au combinat modele de evoluție a discului cu simulări care urmăresc mișcarea particulelor înghețate. Această abordare le-a permis să calculeze nivelurile de radiații și temperaturile la care au fost expuse acele grăunțe, scrie ScienceDaily.

„Prin combinarea evoluției discului cu modelele de transport al particulelor, am putut cuantifica cu precizie condițiile de radiație și termice experimentate de grăunțele înghețate”, a declarat dr. Olivier Mousis, autorul principal al unuia dintre cele două studii. „Rezultatele au arătat că formarea COM-urilor este posibilă atât în mediul nebuloasei protosolare, cât și în discul circumplanetar al lui Jupiter.”

Simulările indică faptul că o fracțiune substanțială de grăunțe înghețate au format, probabil, molecule organice complexe și le-au transportat în regiunea unde se asamblau lunile lui Jupiter. În anumite scenarii, aproape jumătate din particulele modelate au transportat moleculele organice nou create din nebuloasa protosolară mai largă în discul circumplanetar al lui Jupiter, unde au fost încorporate în lunile în creștere cu puține modificări chimice.

Fundația chimică

Acest lucru înseamnă că lunile ar fi putut moșteni material organic din două surse: nebuloasa solară extinsă și activitatea chimică locală din interiorul discului propriu al lui Jupiter, acum miliarde de ani.

De asemenea, Europa, Ganymede și Callisto sunt considerate a adăposti oceane sub suprafața lor, sub scoarțele înghețate. Apa lichidă combinată cu sursele de energie internă fac din aceste luni ținte fascinante în căutarea vieții.

„Descoperirile noastre sugerează că lunile lui Jupiter nu s-au format ca lumi virgine din punct de vedere chimic”, a spus Mousis. „În schimb, ele ar fi putut acumula un inventar semnificativ de molecule organice complexe la naștere, oferind o fundație chimică ce ar putea interacționa ulterior cu apa lichidă din interiorul lor.”

Vă mai recomandăm să citiți și:

Ceva fascinant se ascunde sub norii planetei Jupiter

Oamenii de știință au găsit un „păianjen” uriaș pe unul dintre sateliții naturali ai lui Jupiter

Sonda spațială Juno din jurul lui Jupiter ar putea fi deja „moartă”

Încălzirea prin maree, observată pe unul dintre sateliții lui Jupiter