Telescopul Spațial James Webb „a demascat” două galaxii extreme din Universul timpuriu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Observațiile realizate cu Telescopul Spațial James Webb (JWST) arată că două obiecte din Universul timpuriu, considerate anterior quasari slabi, sunt de fapt galaxii extraordinar de luminoase, alimentate de o formare stelară intensă.

În universul îndepărtat, galaxiile extrem de strălucitoare în ultraviolet și quasarii slabi au un profil spectral aproape identic. Ambele categorii prezintă un continuum ultraviolet albastru și linii puternice de emisie de hidrogen Lyman-alfa, ceea ce le face imposibil de deosebit prin metode standard.

O echipă condusă de Sarah E. I. Bosman de la Universitatea din Leiden (Țările de Jos) a reexaminat două obiecte, J1450−0144 (la o deplasare spre roșu de 6,63) și J1429−0104 (la 6,80), observate pe vremea când Universul avea mai puțin de 900 de milioane de ani, scrie Phys.org.

Clasificate inițial ca fiind quasari slabi, ambele au fost reanalizate folosind spectrograful NIRSpec al JWST și rețeaua radio ALMA.

Rezultatele au infirmat ipoteza prezenței unei găuri negre supermasive active. În schimb, datele au indicat profiluri P Cygni și linii de emisie extrem de puternice de heliu, caracteristici clare ale vânturilor stelare provocate de stele gigantice.

O nouă clasă de laboratoare cosmice

Modelele teoretice au arătat că aceste semnale spectrale nu pot fi generate de populații stelare obișnuite.

Prezenta heliului poate fi explicată doar prin existența unor stele supermasive (VMS), ale căror mase depășesc de peste 200 de ori masa Soarelui.

Fiecare galaxie produce stele la o rată de 300 până la 540 de mase solare pe an. În plus, fiecare dintre cele două galaxii găzduiește între 100.000 și 1 milion de stele supermasive.

Noi direcții de cercetare pentru astronomi

„Aceste rezultate identifică ambele obiecte drept o nouă clasă de laboratoare cosmice: galaxii compacte, bogate în gaz, care găzduiesc populații impresionante de stele supermasive„, au notat cercetătorii.

Imaginea oferită de ALMA a arătat, de asemenea, că galaxia J1429−0104 prezintă o separare neobișnuită de 17.600 de ani-lumină între sursa de lumină ultravioletă și emisia de praf și gaz rece.

Această decalare ar putea fi rezultatul unei fuziuni galactice sau al proceselor puternice de feedback stelar, deschizând noi direcții de cercetare pentru astronomi.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Telescopul Webb a descoperit un roi de galaxii neobișnuit de matur pentru Universul timpuriu

Un obiect astrofizic fără precedent a fost descoperit cu ajutorul Telescopului Spațial James Webb

Telescopul Webb a observat „o lume de lavă”, la 41 de ani-lumină distanță de Pământ

Telescopul Webb a descoperit una dintre primele galaxii ale Universului