Prima pagină Stiinta

Ştiinţa unui bărbierit perfect: secretele Centrului de Inovare Gillette

Marius Comper | 01.24.2012 | ● Vizualizări: 2753
Ştiinţa unui bărbierit perfect: secretele Laboratorului de Inovaţie Gillette     bărbierit, barbă, lamă, ras, gillette, laborator, ştiinţă, reading, anglia, tăiş, microni + zoom
Galerie foto (18)

În Reading se găseşte unul dintre cele mai sofisticate laboratoare din lume, în care oameni de ştiinţă, ingineri, dermatologi, psihologi şi cercetători specializaţi în numeroase alte domenii colaborează pentru a concepe cele mai bune soluţii de bărbierit. Recent, acest centru de cercetare al Gillette şi-a deschis porţile pentru a prezenta aparatele hi-tech şi metodele ştiinţifice complexe ce contribuie la perfecţionarea unuia dintre cele mai sofisticate dispozitive pe care nu le percepem ca atare: aparatul de ras.

De la bărbieritul cu piatra la un tăiş calculat la nivelul micronilor

Bărbieritul a fost practicat de strămoşii noştri încă de acum zeci de mii de ani. Arheologii au descoperit numeroase instrumente folosite în acest scop, de la dinţi de rechin şi carapace de scoici, iar cel mai vechi obiect ce a fost folosit în acest scop - o lamă de silex - datează de mai bine de peste 30 de milenii.

În antichitate, barba era privită diferit în diversele culturi ale vremii. În Asia, barba era semn de înţelepciune şi maturitate. Barba era esenţială pentru reputaţia unui bărbat în India antică. Aceasta putea fi folosită pentru a garanta un împrumut, rău-platnicul urmând să rămână fără acest semn al distincţiei. De asemenea, una dintre pedepsele aplicate pentru adulter era tăierea bărbii.



Bărbaţii din aristocraţia egipteană nu doar că se bărbiereau, ci îşi eliminau părul de pe întregul corp. Masculii din Grecia Antică, în schimb, considerau barba a fi un semn de virilitate. Acest lucru s-a schimbat după ce Alexandru cel Mare, despre care se spune că era obsedat în ceea ce priveşte bărbieritul, a dat exemplul contrar.

Romanii considerau la rândul lor bărbieritul ceva nefiresc, barba fiind definitorie pentru un bărbat; de altfel, cuvântul latin barbatus, însemnând "om cu barbă", este originea cuvântului românesc "bărbat". Pe măsură ce schimburile comerciale au facilitat contactul cu străinii (care se bărbiereau complet), atitudinea lor s-a schimbat, iar bărbieritul a devenit popular. Romanii înstăriţi erau bărbieriţi de către un servitor iscusit sau de către bărbier, care folosea instrumente de cupru, aur sau fier. Pentru lubrifiere se foloseau grăsimi de origine animală.

Tehnologia din spatele bărbieritului avea să se schimbe abia cu ocazia Revoluţiei Industriale. Metalurgiştii din Sheffield, Anglia, oraş renumit în întreaga Europă pentru oţelul său de calitate, au conceput primul brici modern. Acest instrument, extrem de ascuţit, trebuia manevrat cu iscusinţă, altfel exista riscul unor tăieturi periculoase. De aceea, majoritatea bărbaţilor preferau să-şi lase barbă.

Bărbieritul a devenit accesibil tuturor abia la începutul secolului al XX-lea, în 1904, când inventatorul King C. Gillette a lansat un aparat de bărbierit reutilizabil prin schimbarea lamei. Spre deosebire de brici, a cărui lamă se tocea rapid şi trebuia ascuţită de o persoană pricepută, aparatul lansat de Gillette folosea lame ascuţite în fabrică, astfel că atunci când acestea se toceau ele puteau fi înlocuite cu uşurinţă de utilizator.

Aparatul inventat de Gillette a devenit un succes după ce a fost folosit pe scară largă de soldaţii americani în timpul Primul Război Mondial. Armata americană a cumpărat atunci 3,5 milioane de aparate de ras şi 32 milioane de lame, soldaţii fiind obligaţi să se bărbierească zilnic. Igiena nu era unicul motiv: Primul Război Mondial a fost prima conflagraţie în care au fost folosite arme chimice, iar un bărbat cu barbă nu ar fi putut folosi o mască de gaze pentru a se proteja de agenţii toxici din aer.

După încheierea războiului, soldaţii şi-au păstrat aparatul de ras şi au continuat să se bărbierească zilnic. Primiţi acasă ca eroi, soldaţii au răspândit moda bărbieritului zilnic, obicei care s-a păstrat până astăzi.

Acesta a fost un moment cheie în istoria Gillette, care i-a permis companiei fondate de King C. Gillette să ajungă pe primul loc în industria de îngrijire personală masculină.

Atuul care menţine Gillette pe prima poziţie în clasament este un laborator puţin cunoscut în afara companiei, dar care stă la baza tuturor inovaţiilor din spatele produselor sale: The Gillette Reading Innovation Centre.

Centrul de Inovaţie din Reading - laboratorul secret al Gillette

Până de curând, era cvasi-imposibil de ajuns în acest centru de cercetare şi inovaţie ce se găseşte la aproximativ 50 de kilometri de Londra, lângă Reading. Nici măcar angajaţii Gillette din alte departamente nu aveau acces în acest laborator.

Recent, însă, câteva dintre secretele acestui laborator parcă desprins din seria filmelor cu James Bond au ieşit la iveală, după ce conducerea companiei a permis accesul unui număr restrâns de jurnalişti. Comparaţia cu personajul Q din celebra serie cu spioni nu este chiar departe de adevăr: până de curând, laboratorul Gillette a fost condus de Dr. Kevin Powell, un specialist care a lucrat în Ministerul britanic al Apărării proiectând rachete şi părţi ceramice pentru avioanele de vânătoare. Comentând schimbarea sa de carieră, acesta a declarat că munca sa la Gillette era mai dificilă decât cea de proiectare a rachetelor, pentru că era "mult mai greu să concepi un produs pe care îţi doreşti să-l folosească toată lumea decât să lucrezi la unul la fel de sofisticat, dar pe care nu-ţi doreşti să-l vezi vreodată folosit".

Powell s-a pensionat recent, centrul de cercetare fiind condus acum de către Dr. Kristina Vanoosthuyze, doctor în ştiinţe farmaceutice şi deţinătoare a peste 20 de brevete în domeniul dermatologiei. Dr. Vanoosthuyze coordonează în cadrul centrului de cercetare din Reading aproximativ 130 persoane specializate în domenii variate, care au însă un singur scop: conceperea unui bărbierit cât mai aproape de perfecţiune, atât din punct de vedere al eficacităţii, cât şi al confortului.

Primul pas este studierea persoanelor care folosesc acest produs: bărbaţii. În fiecare dimineaţă, 80 de bărbaţi care locuiesc în apropiere de Reading vin la centrul Gillette 5 zile pe săptămână, 50 de săptămâni pe an pentru a se bărbieri. Procesul are loc într-o clădire special concepută în acest scop, în care aceştia sunt înregistraţi, iar modul în care se bărbieresc este studiat în profunzime. Într-un an, în această clădire sunt înregistrate peste 20.000 de asemenea acţiuni.

Aceiaşi bărbaţi au sarcina de a testa prototipurile concepute aici şi a de le evalua. De asemenea, aceştia participă la focus group-uri, unde vorbesc despre experienţele lor cu psihologi. Dacă un produs nou este evaluat de consumatori ca superior celor existente, acesta urmează să fie testat pe scară largă înainte de a fi lansat în producţie. Cel mai nou produs al Gillette, Fusion ProGlide, a fost testat de 30.000 de bărbaţi din întreaga lume, iar de la stadiul de idee la faza finală a fost nevoie de 7 ani.

Studierea modului în care se bărbieresc bărbaţii a relevat o incredibilă varietate a acestui proces. Dacă, în medie, un bărbat se bărbiereşte în 200 de mişcări, numărul acestora poate varia foarte mult. Cercetătorii de la Gillette au identificat bărbaţi foarte rapizi, care termină bărbieritul în doar 30 de secunde şi 23 de mişcări, iar la extrema cealaltă persoane care au nevoie de 25 de minute şi peste 800 de mişcări.

Aceeaşi variaţie a fost identificată şi în ceea ce priveşte forţa cu care bărbaţii apasă pielea cu aparatul de ras. Folosind câţiva senzori sofisticaţi ataşaţi aparatelor de ras, cercetătorii au măsurat presiunea cu care se apasă. Dacă, în medie, forţa aplicată variază între 150 şi 200 de grame, au fost înregistrate şi cazuri în care utilizatorii aplicau o forţă de 1,5 kilograme!

Toate aceste elemente sunt luate în calcul în conceperea aparatului de ras, care trebuie să fie la fel de eficient indiferent de modul în care este folosit.

Pentru a studia în detaliu acţiunea aparatului pe piele în timpul actului de bărbierire, cercetătorii de la Gillette folosesc camere video ultraperformante, capabile să surprindă şi 500.000 de cadre pe secundă. Acest lucru permite inginerilor să vadă cum reacţionează firele de păr la contactul cu lama, lucru ce facilitează perfecţionarea aparatului de ras. Cu ajutorul acestei camere video, inginerii Gillette au putut observa că geometria lamelor se schimbă imperceptibil în timpul bărbieritului, astfel că noul Fusion ProGlide include un stabilizator care menţine distanţa dintre lame.

Un alt instrument sofisticat folosit de inginerii Gillette este camera video microscopică, ce permite analizarea pielii în timp real, imaginea fiind mărită de 200 de ori. Privind faţa prin această cameră microscopică se poate observa că firele de păr, extrem de dure, se găsesc într-o "mare gelatinoasă" - pielea de pe faţă. Testele efectuate în laborator au arătat că părul facial nehidratat are o duritate similară cu cea a unui fir de cupru.

Pentru conceperea unui mâner cât mai uşor de manevrat, cercetătorii de la Gillette folosesc o cameră 3D, similară celor folosite în filme de la Hollywood, precum Rise of the Planet of the Apes sau Lord of the Rings (pentru personajul Gollum). Astfel, utilizatorul este dotat cu câţiva senzori amplasaţi de-a lungul braţului şi pe aparatul de ras, iar camerele poziţionate de jur împrejur lansează raze infraroşii. Reflexia acestora este captată de camere şi utilizată pentru crearea unui model 3D al întregii acţiuni, mişcările fiind apoi analizate de cercetători.

O altă inovaţie folosită de specialiştii Gillette care permite conceperea rapidă a prototipurilor o reprezintă imprimantele 3D. Graţie acestor dispozitive, care tipăresc în straturi de câte 16 microni prototipurile concepute de ingineri, creaţiile imaginate de inginerii Gillette sunt gata în maxim 2 ore. "Astfel, atunci când cineva are o idee poate obţine un prototip chiar înainte de prânz, având timp să testeze apoi dispozitivul şi să ceară modificări până la finalul zilei", explică specialistul care conduce departamentul Rapid Prototyping din cadrul laboratorului.

Lamele folosite în cadrul aparatelor de ras sunt produse cu un nivel de precizie de 1,5 microni, iar firele metalice folosite pentru a tăia oţelul sunt de trei ori mai subţiri decât firele de păr uman.

Când cercetătorii ajung la o formă finală a prototipului, acesta nu este testat de utilizatori înainte ca lamele să fie analizate la microscop. "Fiecare lamă produsă de Gillette este analizată cu atenţie. În cazul producţiei de masă, analiza este efectuată automat de către un computer, însă aici este nevoie ca analiza să fie efectuată de către un om, pentru că nu putem şti ce idei noi au colegii noştri de la departamentul de creaţie. Este extrem de important ca lama să fie perfectă. Testele noastre arată că un defect de doar 100 de microni se face simţit pe pielea umană. De aceea recomandăm bărbaţilor să nu cureţe lamele de ras cu periuţa de dinţi sau cu prosopul şi nici să nu le lovească de chiuvetă, ci să folosească doar apa", au explicat specialiştii Gillette.

Cum se poate obţine un bărbierit perfect?

Anne Summers, directorul ştiinţific al laboratorului Gillette, afirmă că bărbieritul perfect nu se rezumă la tăierea părului, ci constă şi în îngrijirea pielii. Un element important în bărbierit este hidratarea pielii. Atunci când pielea este uscată, firul de păr are duritatea unui fir de cupru de dimensiuni similare. Hidratarea feţei reduce forţa necesară pentru tăierea firului de păr, iar testele de laborator au arătat că este nevoie de 2 minute de hidratare pentru a obţine rezultate optime.

"Părul este compus din cheratină, o proteină cu o mare afinitate pentru apă", explică dr. Vanoosthuyze. De aceea, este ideal ca faţa să fie spălată înainte de bărbierit.

De asemenea, dr. Vanoosthuyze recomandă mişcări uşoare, fără apăsare. "Lăsaţi lama să muncească. Mulţi bărbaţi cred că, dacă apasă cu mai multă forţă, lama va tăia mai aproape de baza firului, însă acesta este doar un mit. Rezultatul va fi o piele mai iritată", afirmă specialistul Gillette. După bărbierit se recomandă folosirea unei creme sau a unui balsam hidratant.

În ceea ce priveşte durata de viaţă a unei lame de ras, dr. Vanoosthuyze afirmă că aceasta variază în funcţie de mulţi factori, precum densitatea firelor de păr, duritatea lor, presiunea aplicată de utilizator. Studiile efectuate de Gillette arată că durata optimă de folosire a lamelor de ras este de aproximativ 10 utilizări. Acelaşi studiu indică faptul că bărbaţii folosesc lamele de 14 ori, în medie.

De ce aparatele de ras folosesc 5 lame?

Motivul pentru care cele mai noi produse ale Gillette folosesc 5 lame este numit de cercetătorii Gillette "histerezis". Acest termen cuprinde ceea ce se petrece cu un fir de păr atunci când intră în contact cu prima lamă: înainte să fie tăiat, acesta este "tras" din foliculul său înspre exterior. Apoi reintră parţial în folicul, însă înainte de a se retrage, următoarea lamă taie încă o bucată din el. De aceea, explică specialiştii Gillette, este imposibil ca un fir să fie tăiat la fel de scurt de un aparat cu mai puţine lame.

Nu este însă suficient ca un aparat de ras să aibă un număr mare de lame. Alte două aspecte importante sunt distanţa dintre lame şi unghiul în care acestea intră în contact cu pielea. "Cercetările noastre ne-au arătat încă din anii '60 că distanţa dintre lame este foarte importantă, însă abia în ultimii ani tehnologia de fabricare ne-a permis să lucrăm la un nivel de detaliu microscopic", a explicat dr. Vanoosthuyze.

Cel mai nou produs Gillette, Fusion ProGlide, urmează să fie lansat în România în luna martie. Acesta prezintă cele mai subţiri lame din istoria companiei, ceea ce le permite să fie mult mai apropiate decât lamele produselor precedente. A fost îmbunătăţit şi tăişul lamelor, acesta fiind cu mult mai ascuţit decât cel al unui bisturiu. "Graţie celor mai noi tehnologii, am reuşit micşorăm lăţimea tăişului lamei la doar 250 de ångströmi, adică mai puţin decât lungimea de undă a luminii vizibile", a afirmat dr. Vanoosthuyze. De aceea, pentru a studia tăişul lamei, specialiştii Gillette nu pot folosi microscoape pe bază de lumină, fiind nevoiţi să apeleze la microscoape electronice.

"Fusion ProGlide încorporează numeroase tehnologii unice, care totalizează aproximativ 100 de brevete de invenţie. Fiecare dintre acestea a demonstrat de-a lungul procesului de testare că oferă un bărbierit mai eficient", a afirmat dr. Vanoosthuyze.

Printre acestea se numără o microperie ce întinde pielea şi ghidează firele de păr spre lamă, un microcip care menţine la acelaşi nivel microvibraţiile aparatului de ras Fusion ProGlide Power de-a lungul întregii durate de viaţă a bateriei, o bandă lubrifiantă mai mare şi un stabilizator ce menţine geometria lamelor neschimbată de-a lungul bărbieritului.

"Îmi doresc ca această deschidere a laboratorului către public să permită oamenilor să vadă efortul imens pe care cercetătorii noştri îl depun pentru a transpune ştiinţa de ultimă oră în cele mai bune soluţii de bărbierit", a conchis conducătoarea Centrului de Inovaţie Gillette, dr. Kristina Vanoosthuyze.