Prima pagină Stiinta

Astrele si dezastrele

Catalin Beldea | 07.05.2007 | ● Vizualizări: 588
Astrele si dezastrele     Astrele si dezastrele + zoom
Galerie foto (12)

Aspectul cerului si pozitiile planetelor in luna iulie va vor aduce un plus de optimism, sanatate pentru toate zodiile, mult noroc in dragoste (in unele cazuri doar cu acordul parintilor), bani, dar si frustrari din cauza facturilor de la utilitati.

Plus, era sa uit, concedii si multe calatorii. La inceputul lunii, daca va uitati spre vest, veti observa, dupa apusul Soarelui, conjunctia dintre Venus si Saturn, benefica pentru primele 12 zodii... Pe data de  17 iulie, tot spre vest, in jurul orei 21.30 isi dau intalnire in zodia Leu, Luna, Venus si Saturn, dar si steaua Regulus. Aceasta aglomerare de astri nu va va invata lectia curajului in fata sortii, cum ar fi stat bine scris intr-un horoscop adevarat, dar va va oferi cea mai frumoasa imagine de dupa apusul Soarelui din acest an.

De ceva vreme, de cand am inceput sa scriu rubrica de astronomie a re­vistei Descopera, nu trece zi fara sa fiu intrebat despre influenta astrelor asu­pra vietii cotidiene. „Ce-ti mai fac stelele? Ce-ai mai citit in ele? Ce efect are cutare planeta asupra zodiei me­le?“ sunt intrebarile clasice la care lu­mea crede ca poate primi ras­puns de la mine. Ei bine, tuturor le ras­pund ca nu ma ocup cu horosco­pul, dar in urmatoarea zi, despre care in­clin sa cred ca prezinta o alta „astro­gra­ma“, intrebarile curg in aceeasi directie.

Eliade spunea ca astrologia e un act de credinta, facand referire la versetul „Faca-se Voia Ta, precum in Cer asa si pre Pamant“. Sunt ferm convins ca Dumnezeu nu are timp sa arbitreze meciurile Stelei, asa cum si-ar dori domnul Becali... Dar are El timp oare sa aranjeze fiecare planetoid, fiecare fir de praf cosmic si fiecare explozie stelara pentru a rezona cu sufletul unui biet pamantean? Fara preju­de­cata, va propun sa ne aplecam putin peste timp si spatiu pentru a vedea ce leaga si, mai ales, ce desparte astronomia de astrologie.

Cand a inceput totul... Aproape toate popoarele antice au lasat poste­ritatii indicii si chiar ample lucrari asupra mis­carii corpu­rilor de pe bolta ce­reasca. Sigur, au fost avanta­jate zonele populate de la tropice. Aici conditiile erau prielnice studierii cerului, intrucat clima este mai blanda, iar cerul e mai tot timpul senin. Astfel, caldeenii si mai apoi babilo­nienii si asirienii, chinezii, indienii, persii, egiptenii si grecii au creat premisele descifrarii misterelor ceru­lui. Probabil ca si popoarele de pe teri­to­riul Mexicului si Peru-ului de astazi au atins intrucatva nivelul cu­nos­tinte­lor din Orientul Apropiat si Indepartat.

Activitatile intelectuale si gandirea rationala se bazeaza pe acumularea de experienta, pe comparatii, clasificari si, desigur, pe transmiterea informatiei catre generatiile urmatoare. Princi­piul-cheie al ratiunii este relatia dintre cauza si efect. Fara acest principiu de baza, astronomia din Antichitate nu si-ar fi gasit rostul. Omul primitiv, spre exemplu, trebuia sa stie cate rasarituri de Soare trebuie sa mai astepte pana la urmatoarea Luna Plina, pentru a se putea duce noaptea la pescuit sau la vanatoare. Astfel, evenimentele din viata de zi cu zi au fost asociate cu fenomenele ceresti.

Caldeenii, primii astrologi si primii astronomi Responsabili, se pare, cu impartirea cerului in 12 zone egale, numite zodii, caldeenii au avut o contributie majora la dezvoltarea stiintei astro­no­miei. Desi, pana in urma cu nici un secol, credeam ca vechii greci au fost pionierii ar­te­lor, litera­turii si stiintelor, arheologii au aratat ca aces­tia au moste­nit aproape toate cu­nos­tin­tele de la egip­teni, babi­lo­nieni si asirieni. Cei mai vechi ba­bi­­lo­nieni, calde­enii, isi dedicau timpul studiului filoso­fiei si astrono­miei, religiei si astrologiei.

Ei credeau ca lumea in care traim este vesnica, fara inceput si sfarsit. Credeau de asemenea ca toate lucrurile sunt rezultatul vointei divine, iar corpurile de pe bolta cereasca nu se misca la intamplare si nici din proprie initia­tiva, ci din aceeasi vointa a zeilor. Erau convinsi si ca, din cand in cand, zeii le transmit prin intermediul astrilor mesa­je demne de luat in seama pentru buna desfasurare a activitatilor sociale si politice.

Fragmente ale unor manuscrise pas­trate la Nineveh arata ca hartile ceresti indicau inca de pe atunci, de prin se­co­lele VII-VI i.Hr., constelatiile, bote­za­te cu nume care au rezistat pana as­tazi, si ca semnele zodiacale erau folosite pentru determinarea traseului pe bolta cereasca al Soarelui, Lunii si al celor cinci planete cunoscute: Mercur, Venus, Marte, Jupiter si Saturn, atunci.

Cerul si Pamantul impreuna In buna masura, anticii erau indrepta­titi sa creada ca „cerul“ le influenteaza activitatile. Anotimpurile sunt rezulta­tul inclinarii axei de rotatie a Paman­tului. Din perspectiva bidimensionala, acest fapt se traduce prin altitudinea mai mare sau mai mica a Soarelui la amiaza. Cand Soarele se afla, in jurul pranzului, foarte sus pe cer, inseamna ca e vara, daca este foarte jos, e iarna. Tot schimbarea anotimpurilor a dus si la asocierea fenomenelor ceresti cu vremea recoltelor.



 
Egiptenii credeau ca, la prima aparitie pe cerul de dimineata a lui Sirius, steaua cea mai stralucitoare de pe cer, Nilul incepe sa-si umfle apele. Desi istoria politica a Egiptului a fost framantata si complicata, baza economica era simpla: revarsarea Nilului, care furniza apa necesara ogoarelor si asigura fertilizarea acestora prin malul depus pe ele. Cum putem judeca oare credintele antice in raport cu aceste evidente? An de an, anumite evenimente se repetau si cel mai bine puteau fi anticipate si acompaniate de pozitia astrelor. Pana la descoperirea „cauzei“ anotimpurilor, a revarsarii Nilului, a razboaielor, bolilor si molimelor, nu a mai fost decat un pas. Responsabile cu victoriile si recoltele erau astrele.

Responsabile cu razboaiele si dezastrele erau tot astrele. Se nastea astfel prima etapa a astronomiei, care poate fi asociata, fara a gresi, cu astrologia. Sigur ca, daca astrele influentau razboaiele, cu siguranta ii influentau si pe razboinici si, in aceeasi masura, pe cei care ramaneau acasa, cu treburile domes­tice. La inceputuri, numai initiatii, asa numitii preoti-astronomi, erau in ma­sura sa prezica viitorul. Ei aveau mare trecere pe langa conducatorii vremii. Se pare ca primul care a pus piciorul in prag, aruncand in tenebrele istoriei „stiinta prezicerii in stele“, a fost Ludo­vic al XIV-lea care, desi purta un nu­me astral, Regele Soare, i-a indepartat pe cei patru astrologi de la palat, exemplul lui fiind preluat ulterior de toate curtile regale europene.

Astrologie in portii zilnice In zilele noastre, astrologia, de fapt horoscopul, a devenit bun de consum zilnic. Mai intai radioul, apoi televiziu­nea au recladit mitul oamenilor care pot citi in stele. Este adevarat, atunci cand marii conducatori ai lumii con­tem­porane au propriul astrolog, e usor de inteles de ce tot poporul imbra­ti­sea­­za aceasta forma de ghicire a viito­rului. Hitler, Ronald Reagan, François Mitterrand, Boris Eltin si regele Husein al Iordaniei se numara printre cei care au apelat la astrologi pentru luarea deciziilor importante. Este rau? Este bine? Va supun atentiei un singur aspect, cu care eu ii intampin pe toti cei care imi solicita „astrograma“.

Zodia unei persoane se determina pe baza pozitiei Soarelui pe bolta cereas­ca in momentul nasterii. Caldeenii au impartit cerul in 12 zone, iar de-a lungul traseului Soarelui au asezat 12 constelatii speciale, numite zodii sau semne zodiacale. In urma cu peste 2.000 de ani, de cand dateaza aceasta inventie, cineva nascut, sa zicem, pe 10 iulie, in zodia Racului (Cancer), ar fi avut Soarele pozitionat cum i-ar fi prezis astrologul, in semnul Rac. In zilele noastre, astrologul ne spune ca, pentru data mai sus-amin­ti­ta, suntem nascuti tot in zodia Rac, dar corespondenta pe cer nu mai exista. Soarele, la 10 iulie, este pozitionat fix in mijlocul constelatiei Gemeni. Cum se poate una ca asta? Raspunsul vine de la stiinta astronomiei: din cauza precesiei echinoctiilor. Daca nu ma credeti, intrebati-va astrologul in ce zodie sunteti de fapt. Sau, mai bine, instalati-va pe computer un soft gratis de astronomie, care sa va spuna in ce constelatie se afla Soarele in ziua voastra de nastere. In majoritatea cazurilor, Soarele se gaseste cu o zodie inaintea zodiei in care credeti ca sunteti nascuti.

Nu sunt foarte sigur de influenta astrilor asupra omului, insa sunt convins ca, in doar cateva sute de ani, omul va influenta astrii folosindu-le resursele. Abia atunci as vrea sa vad cum arata astrograma. Sau va fi o... humanograma?

Cer senin!

foto: NASA, ESA
 
FACTS

Sky facts
Grabiti-va sa observati Luceafarul de seara, pentru ca, din august, acesta va disparea pentru o perioada. Va reaparea abia la toamna, pe cerul matinal, metamorfozandu-se in Luceafar de dimineata. Toata luna iulie, Venus va sta pe cerul de vest, imediat dupa apusul Soarelui.

In luna iulie, doi asteroizi vor trece prin vecinatatea Pamantului. Cu dimensiuni cuprinse intre 550 si 1.200 de metri, asteroizii nu sunt periculosi, „salutandu-ne“ de la mai mult de 3 milioane de kilometri. Ceea ce induce putina teama este stirea ca, in aceasta perioada, pe langa noi vor zbura peste 800 de corpuri ceresti care, teoretic, ar putea face viata pe Pamant un iad.

Jupiter, gigantul de gaz, ramane si in perioada iulie-august principala atractie de pe cerul de noapte. Va putea fi vazut inca din crepusculul de seara, spre sud, in constelatia Ofiuc.

Va recomand tuturor seara de 17 iulie pentru cea mai frumoasa imagine a unui crepuscul pana la sfarsitul anului. Luati-va aparatul foto cu tot cu trepied si iesiti in spatiu deschis, pentru o priveliste incantatoare: la numai 10 grade deasupra orizontului, veti gasi ingramadite secera Lunii, Venus, Saturn si Regulus. Ora la care se pot vedea toate cele patru corpuri ceresti va fi 21.30.

Toti cei care va veti afla in vacanta pe 28 august in America sau Asia de Sud-Est veti avea norocul sa prindeti in desfasurare ultima eclipsa de Luna de anul acesta. Daca sunteti in Hawaii, ati dat lovitura. Cel mai frumos spectacol din vacanta voastra va fi gratis!

Space News
Dupa cateva luni de reparatii la rezervoarele de combustibil, naveta Atlantis a fost lansata spre Statia Spatiala Internationala pe 8 iunie. Este a cincea misiune americana dupa tragedia navetei Columbia, in 2003. Necazurile, insa, par a se tine scai de misiunile cu oameni la bord lansate de NASA. Primul lucru pe care il fac cei sapte membri ai echipajului este sa verifice starea scutului termic ce protejeaza naveta la revenirea in atmosfera terestra. Folosind bratul de 15 metri complet robotizat al statiei, cu care se fotografiaza in detaliu suprafata scutului, Patrick Forrester, specialistul misiunii, a descoperit mici fisuri si sparturi in scutul navetei. Se spera ca, in cel mai scurt timp, specialistii de la sol si membrii echipajului vor gasi solutii pentru ca Atlantis sa ajunga in siguranta la Kennedy Space Center, dupa ce isi va fi efectuat misiunea de 11 zile.

Statia spatiala Cassini, aflata pe orbita lui Saturn, continua descoperirile din sistemul planetei cu inel. Conform ultimelor date transmise, inelele lui Saturn arata altfel decat ne-am fi imaginat. Pana acum se credea ca particulele care formeaza inelele sunt distribuite uniform, ca intr-un nor de praf. Cassini a pus in evidenta faptul ca particulele din inele sunt reunite in grupuri, intre aceste pachete de materie existând spatii libere. Descoperirea duce la recalcularea masei inelelor lui Saturn, care se pare ca este dubla fata de masa calculata initial.

 
Sonda spatiala Mars Reconnaissance, aflata pe orbita martiana de mai putin de un an, are misiunea sa scaneze in detaliu suprafata Planetei Rosii. Cea mai recenta descoperire este o uriasa gaura in suprafata planetei, gaura care, se pare, deschide drumul spre o pestera imensa. Cinci astfel de intrari au fost descoperite, toate in regiunea vulcanului Arsia Mons.

EXPERTS


Astrologia Cat de mult nu ne influenteaza planetele
Zilnic, in orice publicatie si la fiecare post de radio si TV, viitorul ne este demascat in horoscoape. Pretinzand ca pot ghici viitorul, astrologii vor sa credem ca Soarele, planetele, cativa asteroizi si cateva stele ne arata tot ce vom face in viata. Ei sustin ca unii astri au o forta necunoscuta, care ne influenteaza. Toti stim ca obiectele cosmice au intr-adevar o forta, numita gravitatie, care atrage corpurile din jur. Sa stea aceasta forta la baza astrologiei?

Cu cat astrii sunt mai mari, cu atat gravitatia este mai puternica. Dar gravitatia scade odata cu distanta, astfel ca stelele, asteroizii si planetele indepartate nu exercita o atractie masurabila. Singurul corp care are o influenta gravitationala importanta (de cateva zeci de mii de ori mai mare decat a tuturor planetelor si asteroizilor la un loc) asupra Terrei este Luna. In acest caz, astrologia ar trebui sa se bazeze numai pe prezenta Lunii.

O alta forta este electromagnetismul. Unele planete sunt incarcate electric si magnetic aidoma unui... magnet. Forta respectiva scade si ea cu distanta, singurul astru a carui forta electromagnetica se simte fiind Soarele. In consecinta, astrologii ar trebui sa ia in considerare numai acest astru. Dar nu o fac. Ar trebui sa existe, atunci, o forta necunoscuta care sa actioneze identic indiferent de distanta. Toate planetele ne-ar influenta, iar stelele la fel (cele alese de astrologi). Dar intervin acum milioanele de asteroizi apropiati de Terra sau situati intre Marte si Jupiter. Fiind atat de multi, acestia ne-ar influenta de milioane de ori mai tare decat planetele si stelele la care se face apel in astrologie. Ori astrologii folosesc la horoscoape doar cativa asteroizi. Daca nu e gravitatia, nu e forta electromagnetica si nu e nici o alta forta, misterioasa, atunci ce e? Nu e nimic! Astrologia nu are nicio baza. Nu e nevoie decat de o persoana cu o aura misterioasa, care vorbeste mult si repede, pentru a incepe sa crezi ca astrii te influenteaza.

 
Tag-uri: Astre | astrologie | astronomie