Addiction, dependenta & Co.

Publicat: 05.07.2007

De droguri se vorbeste mult, dar adesea discutiile par contradictorii si dominate de stereotipuri si prejudecati. Confuzia creste si mai mult daca discutia se extinde la fenomenul dependentei, a carui definitie este esentiala in diferitele abordari explicative si in deciziile politice privitoare la subiectul substantelor interzise.

Procentul recidivelor printre veteranii care se dezintoxicau s-a inscris in jurul a 10%, in timp ce in mod normal rata de recidiva depaseste 80%. Ceea ce inseamna ca buna parte dintre creierele in care se declanseaza intrerupatorul sunt capabile sa se elibereze de sub jugul compulsiei pentru perioade lungi de timp, unele chiar pentru totdeauna, punand in act in mod deliberat strategii pentru limitarea progresiva a consumului si tehnici pentru evitarea recidivelor. Ideea intrerupatorului care se declanseaza in mod mecanic ca raspuns la consumul prelungit al unei substante, atat de citata in dezbaterile stiintifice si de raspandita la nivel popular, este asadar inadecvata in raport cu complexitatea fenomenului.

Foto: Northfoto, Photos

FACTS

Uz si abuz
Alcoolul si tutunul se numara printre cele mai nocive zece substante psihoactive. Mai nocive decat canabisul, LSD-ul sau ecstasy.
Cel putin aceasta este concluzia unui studiu realizat recent de echipa profesorului David Nutt de la Universitatea din Bristol, studiu publicat in prestigioasa revista stiintifica The Lancet. Lucrarea, pe alocuri surprinzatoare, da peste cap clasificarile guvernelor cu privire la cele mai periculoase substante psihoactive, propunand un nou sistem de evaluare, care tine cont nu doar de periculozitatea substantei pentru individ si de dependenta pe care o genereaza, ci si de pericolul social in care se afla cel care o consuma.

In baza noii clasificari, heroina si cocaina sunt substantele cele mai nocive, ele fiind urmate de barbiturice, metadona si alcool. Tutunul se afla pe locul 9 ca grad de periculozitate sociala, fiind precedat de ketamina (un anestezic pentru uz veterinar, la moda printre tineri ca drog de discoteca), de benzodiazepina (o varianta mai rafinata a barbituricelor) si de amfetamina. Raman in afara Top Ten-ului canabisul (locul 11), LSD-ul (locul 14) si ecstasy, situat pe pozitia a 18-a. In mod evident, rezultatele studiului lui Nutt se refera nu la substanta in sine, ci la uzul tipic, pentru ca a consuma LSD nu poate fi mai putin nociv decat a fuma o tigara.