De ce suntem unici?

Montand nu o recunoscuse niciodata ca fiica si refuzase categoric sa-si faca testul de paternitate; in urma probei post-mortem, s-a dovedit ca avea dreptate si ca respectiva nu era fiica lui. In alte cazuri, rezultatul a fost favorabil pretendentilor la mostenire: in februarie 2001, tenismanul Boris Becker a recunoscut, in urma unui test de paternitate, ca este tatal fetitei unui fotomodel din Rusia. Majoritatea situatiilor in care determinarea filiatiei se face prin testare ADN au o nota de sordid, ce se rasfrange inevitabil si asupra metodei, facand-o destul de antipatica inclusiv pentru cei care nu sunt amatori de teorii ale conspiratiei. Pentru acestia din urma, lucrurile sunt insa cum nu se poate mai nelinistitoare, ei considerand o amenintare la adresa drepturilor omului faptul ca FBI are la dispozitie o baza de date nationala de informatie genetica, The National DNA Index System, cuprinzand material biologic obtinut de la infractori dovediti si de la locurile unde s-au comis crime cu autori necu­noscuti.

Multi se tem ca aceasta baza de date ar putea fi folosita pentru identificarea persoanelor cu boli care le-ar condamna la excludere sociala, ca de pilda SIDA. Cine mi-a furat ata dentara? Cu atat mai suspecti au parut cercetatorii americani si britanici implicati, pe parcursul anilor ’90, in Proiectul Genomului Uman, care au urmarit – iar in 2001 au si reusit – sa inteleaga si sa reconstituie asa-numita harta a acestui genom, adica dispunerea celor aproximativ 31.000 de gene (entitatile de baza ale ereditatii) in cele 23 de perechi de cromozomi (sediul informatiei genetice continute in secventele de ADN) din nucleul fiecarei celule a corpului uman.

• Telescopul Webb a descoperit o galaxie spirală masivă de la începuturile Universului
• O întâlnire străveche a Soarelui cu alte două stele a schimbat pentru totdeauna Sistemul Solar

Acest urias succes stiintific, de natura sa revolutioneze din temelii medicina, inseamna de fapt ca oamenii de stiinta vor putea determina exact functionalitatea fiecarei gene in organismul fiecarei persoane si vor afla exact ce gene au suferit mutatii si deci sunt responsabile de maladiile pe care persoana le va dezvolta de-a lungul vietii. Cu alte cuvinte, omul se prezinta cu o proba de sange la medic, iar acesta poate stabili in cateva minute genomul pacientului si ii poate spune de ce boli sufera, de ce boli va suferi si eventual ce boli va transmite copiilor sai. Riscurile unei asemenea dezgoliri a individualitatii biologice sunt insa destule, incepand cu posibilitatea ca angajatorul sau societatea de asigurari sa refuze sa aiba de-a face cu o persoana dovedita genetic ca va suferi de boli fizice sau psihice care necesita costuri mari de tratament si ii diminueaza capacitatea de munca.

Acesta este si motivul pentru care autoritatile britanice au legiferat anul trecut faptul ca furtul de ADN constituie infractiune. Expunerea de motive a proiectului de lege preciza ca este necesar sa fie descurajati cei care „sustrag par aruncat la gunoi din frizerii sau ata dentara folosita, cu scopul de a efectua teste ADN fara consimtamantul persoanei in cauza“, pentru ca astfel se poate crea premisa santajarii ei, nemaivorbind de faptul ca analiza neautorizata a genomului respectivei persoane constituie o incalcare a intimitatii intr-un sens fara precedent. In fine, terapia genetica in sine contine un potential de risc imposibil de subestimat chiar si de catre cei mai optimisti savanti.

Intr-adevar, descifrarea hartii genomului va face cu adevarat posibila tratarea personalizata a bolilor, fiindca pentru fiecare pacient medicul va putea intocmi un program de evitare a riscurilor, o dieta adecvata si, in ultima instanta, cea mai potrivita terapie genetica: daca organismul unui pacient nu poate produce o anumita enzima care l-ar impiedica sa dezvolte o boala canceroasa, medicul va prescrie introducerea in organism a unei gene responsabile de fabricarea enzimei respective. Ingineria genetica aplicata la oameni poate trezi insa aceleasi tentatii de a selecta populatia dupa criterii eugenice pe care le avea si dr. Mengele atunci cand facea experimente pe gemeni si considera ca homosexualii si handicapatii sunt rebuturi umane.