Descoperirea care schimbă arborele nostru genealogic: Homo naledi, strămoşul găsit recent în adâncurile unei peşteri din Africa de Sud – FOTO, VIDEO

Lee Berger, profesor la Universitatea Witwatersrand, din Johannesburg, Africa de Sud, a primit spre finalul anului 2013 un fragment de maxilar descoperit de un speolog amator într-o peşteră adâncă din Africa de Sud. Profesorul nu a  ştiut la vremea respectivă că ceea ce va descoperi ulterior, pornind de la acel fragment de maxilar, va schimba total viziunea asupra evoluţiei umane şi va ridica noi întrebări despre identitatea noastră.

După doi ani în care au explorat adâncurile tunelurilor de calcar ale Peşterii Rising Star şi au efectuat analize intense, Berger şi echipa sa au descoperit ceea ce ei cred că este o nouă verigă în arborele genealogic al nostru.

• O nouă formă genetică a bolii Alzheimer a fost identificată la persoanele cu un factor de…
• Cum este empatia socială influențată de infecții?

Este vorba de rămăşiţele a 15 hominizi, sugari, tineri, adulţi, precum şi persoane de vârsta a treia găsite la o adâncime de 90 de metri, în situl arheologic denumit „Leagănul Umanităţii”, situat la circa 45 de km de Johannesburg. În total au fost găsite peste 1.500 de fragmente osoase, fiind cel mai mare număr de elemente cu o vechime atât de mare găsite într-un singur loc în Africa.

Rămăşiţele fosilizate ale lui Homo naledi

Echipa, alcătuită din 60 de cercetători conduşi de Lee Berger, a denumit noua specie „Homo naledi”, fiind încadrată în categoria Homo ce include omul modern. Multe elemente ale acelor oameni sunt asemănătoare omului modern, însă creierul are o formă diferită şi este mai mic, ceea ce apropie Homo naledi de Australopitec.

În ciuda absenţei rămăşiţelor faunistice şi a abundenţei de sedimente mâloase, care îngreunează datarea fosilelor, profesorul Berger este convins că dimensiunea creierului acestor hominizi, de mărimea unei portocale, indică faptul că aceştia au trăit probabil acum 2,5-2,8 milioane de ani.

Caracteristicile definitorii ale lui Homo naledi

Homo naledi este diferit faţă de orice om primitiv găsit în Africa, prin faptul că are un creier foarte mic, precum la gorile, iar pelvisul şi umerii sunt la fel, primitive. Naledi a fost, însă, încadrat în genul uman datorită formei craniului, a înâlţimii adulţilor – 152 cm, dinţilor relativ mici şi picioarelor asemănătoare cu cele ale omului modern, care sugerează că era capabil să meragă pe distanţe lungi. Descoperirea este considerată ca fiind extrem de importantă.

„Practic, aici vedem tot mai multe specii, ceea ce înseamnă că natura făcea experimente cu evoluţia umană, dând astfel naştere unor tipuri diferite de creaturi asemanătoare cu oamenii, având originea în diverse locuri din Africa”, a spus profesorul.

La fel ca mulţi oameni de ştiinţă care lucrează în acest domeniu, Lee Berger evită să folosească termenul „veriga lipsă”. Profesorul Berger spune că Homo naledi ar putea fi considerat un fel de „pod” între primatele bipede primitive şi oameni.

„Am mers acolo sperând să găsim o fosilă. Însă am găsit mai multe fosile. Asta a dus la descoperirea mai multor schelete provenind de la mai mulţi indivizi. Până la sfârşitul acelei expediţii am descoperit cel mai mare ansamblu de fosile ale unor rude ale omului găsit vreodată în istoria continentului Africa. A fost o experienţă extraordinară”, a spus profesorul Berger.

Profesorul Chris Stringer, de la Muzeul de Istorie Naturală din Marea Britanie, spune că Homo naledi reprezintă „o descoperire foarte importantă”.

„Găsim tot mai multe specii ale unor hominizi, iar acest fapt sugerează că natura făcea experimente cu felul în care trebuia să evolueze omul, conducând la apariţia mai multor tipuri de vieţuitoare asemănătoare omului, ce îşi aveau originea în paralel în părţi diferite ale Africii. În cele din urmă, doar una dintre acele linii de hominizi a supravieţuit pentru a da naştere omului modern”, a declarat el.

Hominizii îşi cărau morţii pe braţe

Rămăşiţele fosilizate au fost descoperite în peştera Rising Star, aflată într-o regiune cunoscută sub numele de „Leagănul omenirii”. Peştera se continuă cu un tunel subteran foarte îngust şi care se termină într-un fel de cameră funerară.

Faptul că osemintele celor 15 hominizi au fost descoperite într-o parte a peşterii în care accestul era foarte dificil arată că aceştia îşi depozitau intenţionat morţii în zone inaccesibile, comportament similar cu cel al omului modern.

„Nu există niciun prejudiciu făcut de animalele de pradă, nu există nici un semn de catastrofă. Astfel am ajuns la concluzia inevitabilă că Homo naledi a ales în mod deliberat să-şi depună morţi în acea cameră întunecată. De ce, nu ştiu”, a declarat Berger.

Hominizii din specia Homo naledi par să fi fost capabili să îşi poarte pe braţe rudele decedate şi să le depună în acea cameră mortuară – posibil, timp de mai multe generaţii.

Profesorul Berger afirmă că ideea de înmormântare, de eliminare a unui cadavru printr-un ritual, este „ceva cu totul uman”.   Astfel de comportamente ritualice au fost asociate până în prezent doar cu hominizii care au trăit în ultimii 200.000 de ani.

„Am întâlnit o altă specie care poate s-a gândit la propria mortalitate, şi s-a supus unui mare risc şi efort de a-şi depune morţii în adânc, la distanţă”, mai spune Berger.

Fosilele celor 15 hominizi au fost exumate între 2013 şi 2014.

Surse: CNN, BBC, eLIFE, New York Times