În urmă cu 19 secole era inaugurată Columna lui Traian

Monumentul, din marmură de Paros, înalt de 40 metri (144 paşi romani) este compus dintr-o coloană cu capitel doric, aşezată pe un soclu paralelipipedic, decorat cu trofee.

• Egiptenii antici erau îngropați cu broaște mumificate în urmă cu 3.000 de ani
• Arheologii italieni au dezgropat cel mai șocant exemplu de sclavie din Pompeii

Pe capitel se înălţa statuia împăratului Traian, turnată în bronz şi poleită cu aur, dispărută în evul mediu.

Friza, lungă de 200 m, cu 155 de scene şi peste 2500 de figuri, reprezintă, în interpretarea unor cercetători, primul film din istorie.

Scenele sunt grupate tematic şi oarecum cronologic, fiind vorba despre primul război dacic, cel din 101-102, de bieniul de pace, când s-a construit podul de la Drobeta şi de al doilea război, cel din 105-106, terminat cu pax romana (pacea instaurată de romani).

Personajul principal este împăratul Traian, artistul care a conceput conţinutul, dar modul de succesiune al scenelor

Se crede că Traian apare în 58 de scene, în care îşi asumă rolul de princeps (şef al statului): vorbind armatei, primind ambasade sau pe daci care i se supun, întâmpinat de armate sau de oamenii din proviciile pe unde a trecut venind spre Dacia, sau ca în calitate de conducător suprem al armatei, participând direct la război, la pregătirile de luptă din zona de conflict, în faţa armatei în marş, ţinând consilii de război, inspectând construcţii-fortificaţii, poduri, asistând la lupte, răsplătind armata. Un singur relief îl prezintă participând direct la bătălie. Impăratul călare, cu mantia fluturândă, este înfăţişat în chip de cavaler trac.

Decebal este reprezentat cu certitudine în trei scene, cea a luptei de la Tapae, cea a păcii când daci îngenunchiază în faţa lui Traian şi doar Decebal, în spatele lor, rămâne în picioare, şi cea a sinuciderii lui. Lângă un copac regele dac duce spre gât o sabie curbă.

Sursă: Muzeul Naţional de Istorie a României // dr. Lucia Marinescu

Descoperă vă prezintă şi alte semnificaţii istorice ale zilei de 12 mai:

1848 – Revoluţionarii moldoveni emigranţi au elaborat, la Braşov, programul în şase puncte, intitulat “Prinţipiile noastre pentru reformarea patriei”, care preconiza abolirea privilegiilor feudale şi exprima dezideratul unirii Moldovei şi Ţării Româneşti “într-un singur stat neatârnat românesc”.

1884 – A murit compozitorul ceh Bedrik Smetana, autorul operei „Mireasa Vândută” şi al celebrului poem simfonic „Vltava” (n.1824).

1916 – S-a născut Constantin Ciopraga, critic şi istoric literar, membru de onoare al Academiei Române („Nisipul“) (d. 2 februarie 2009).

1933 – A murit scriitorul român Jean Bart (psedonimul literar), numele scriitorului este Eugeniu Botez („Jurnal de bord”; „Prinţesa Bibiţa”) (n. 28 noiembrie 1877).

1935 – A încetat din viaţă Józef Klemens Pilsudski, om politic, şef al statului în perioada 1918–1922, considerat întemeietorul statului polonez independent (n. 5 decembrie 1867).

1937 – Regele George al VI-lea al Marii Britanii este încoronat la catedrala Westminster.

1942 – Prima gazare în masă, datată cu exactitate, din lagărul de concentrare Auschwitz–Birkenau, în urma căreia au fost ucişi 1.500 de evrei polonezi.

1945 – Armata română şi-a încheiat participarea la cel de-al doilea război mondial. Efectivele sale angajate în luptă s-au cifrat la aproape 540.000 de combatanţi.

1997 – Preşedinţii Comisiei de Securitate şi Cooperare în Europa, Christopher Smith şi Alfonso d’Amato, şi-au exprimat sprijinul personal şi al Comisiei pentru aderarea României la NATO în primul val, alături de Cehia, Polonia, Ungaria şi Slovenia.

1997 – Preşedintele Băncii Mondiale, James D. Wolfensohn, s-a declarat impresionat de realizările Guvernului român şi a anunţat că, “drept premiu, României i s-a mărit cu 100 de milioane de dolari suma totală a împrumuturilor pe care i le va acorda Banca Mondială”.

2008 – Scriitorul Pop Simion s-a stins din viaţă („Criza de timp”, „Pieton în Cuba”, „Luptătorul fericit şi iubirea lui pătimaşă”, „Bestiariu”, „Fotograful de îngeri”) (n. 25 septembrie 1930).

2009 – Dramaturgul, actorul şi regizorul francez Roger Planchon a decedat. A înfiinţat, în 1952, Le Théâtre de la Comédie din Lyon, iar din 1957 a condus Le Théâtre de la Cité, care a devenit ulterior Le Théâtre national populaire din Villeurbane (n. 12 septembrie 1931).

2009 – A murit criticul de teatru Margareta Bărbuţă, recompensată, în 2002, cu premiul UNITER pentru întreaga activitate (n. 11 februarie 1922).