Discriminarea ar putea accelera îmbătrânirea, arată un studiu

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

Discriminarea ar putea accelera îmbătrânirea, conform unui nou studiu condus de cercetători de la NYU School of Global Public Health (SUA). Cercetarea leagă discriminarea interpersonală de schimbări la nivel molecular, dezvăluind o cauză potențială a disparităților din bolile și decesele legate de îmbătrânire.

„Experiența discriminării pare să grăbească procesul de îmbătrânire, ceea ce ar putea contribui la boală și la mortalitatea timpurie și la alimentarea disparităților de sănătate”, a declarat Adolfo Cuevas, profesor asistent în Departamentul de Științe Sociale și Comportamentale la Școala de Sănătate Publică Globală a NYU și autor principal al studiului.

Studiul a fost publicat în jurnalul Brain, Behavior, and Immunity-Health.

Cercetările arată că persoanele care experimentează discriminare pe baza identității lor (de exemplu, rasă, gen, greutate sau dizabilitate) au un risc crescut de a dezvolta o serie de probleme de sănătate, incluzând boli de inimă, hipertensiune arterială și depresie. În timp ce factorii biologici preciși care conduc la aceste rezultate proaste de sănătate nu sunt pe deplin înțeleși, activarea cronică a răspunsului la stres al organismului contribuie probabil la acest lucru. Mai mult, o creștere a cercetărilor leagă expunerea persistentă la discriminare de procesele biologice ale îmbătrânirii, scrie Medical Xpress.

Care este modul în care discriminarea ar putea accelera îmbătrânirea?

Pentru a înțelege mai bine modul în care discriminarea ar putea accelera îmbătrânirea, Cuevas și colegii săi au analizat trei măsurători ale metilării ADN-ului, un marker care poate fi folosit pentru a evalua impactul biologic al stresului și al procesului de îmbătrânire. Mostre de sânge și chestionare au fost colectate de la aproape 2.000 de adulți americani ca parte a studiului Midlife in the United States (MIDUS), o analiză longitudinală a sănătății și stării de bine.

Participanților li s-a cerut să-și raporteze experiențele cu trei forme de discriminare: cea de zi cu zi, majoră și la locul de muncă. Discriminarea de zi cu zi se referă la cazuri subtile și minore de lipsă de respect în viața de zi cu zi, în timp ce discriminarea majoră se concentrează pe cazuri acute și intense de discriminare (de exemplu, fiind amenințat fizic de către polițiști). Discriminarea la locul de muncă include practici nedrepte, oportunități profesionale împiedicate și pedepsire bazată pe identitate.

Cercetătorii au descoperit că discriminarea a fost legată de îmbătrânirea biologică accelerată, persoanele care au raportat mai multă discriminare îmbătrânind mai repede biologic în comparație cu cele care au experimentat mai puțină discriminare. Discriminarea de zi cu zi și cea majoră au fost în mod constant asociate cu îmbătrânirea biologică, în timp ce expunerea la discriminare la locul de muncă a fost de asemenea legată de îmbătrânirea accelerată, dar impactul său a fost mai puțin sever.

Care sunt cele mai vulnerabile persoane la discriminare?

O analiză mai detaliată a arătat că doi factori de sănătate, fumatul și indicele de masă corporală, explicau aproximativ jumătate din asocierea dintre discriminare și îmbătrânire, sugerând că alte răspunsuri la stres la discriminare, cum ar fi cortizolul crescut și somnul precar, contribuie la îmbătrânirea accelerată.

„Deși comportamentele de sănătate explică parțial aceste disparități, probabil că sunt implicate o gamă de procese în conectarea factorilor de stres psihosocial la îmbătrânirea biologică”, a spus Cuevas, care este și un membru al nucleului facultății la Centrul pentru Antirasism, Justiție Socială și Sănătate Publică la Școala de Sănătate Publică Globală a NYU.

În plus, legătura dintre discriminare și îmbătrânirea biologică accelerată a variat în funcție de rasă. Participanții de culoare la studiu au raportat mai multă discriminare și au avut tendința de a prezenta o vârstă biologică mai înaintată și o îmbătrânire biologică mai rapidă. Cu toate acestea, participanții albi, care au raportat mai puțină discriminare, au fost mai susceptibili la impactul discriminării atunci când au experimentat-o, probabil din cauza expunerii mai puțin frecvente și a mai puținelor strategii de adaptare. (Datele despre alte grupuri rasiale și etnice nu au fost disponibile în studiul MIDUS.)

„Aceste constatări subliniază importanța abordării tuturor formelor de discriminare pentru a susține îmbătrânirea sănătoasă și a promova echitatea în sănătate”, a adăugat Cuevas.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce se întâmplă în creierul nostru atunci când suntem aproape de moarte?

O legătură neașteptată! Ce au în comun orașele mari și cancerul?

Consumul excesiv de zahăr îmbătrânește pielea

Dezinfectanții de mâini ar putea afecta celule importante din creier