Super-laserul de la Măgurele permite dezvoltarea unei noi terapii anti-cancer şi eliminarea deşeurilor nucleare

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne in Discover

Proiectul Extreme Light Infrastructure a obţinut finanţarea a două lasere, unul în Republica Cehă şi celălalt în România, la Măgurele, alături de un centru de cercetare ce va fi construit în Ungaria.

Laserele vor fi de 10 ori mai puternice decât oricare alt laser construit până acum, fiind suficient de puternice pentru a crea particule subatomice în vid, în condiţii similare celor întâlnite imediat după Big Bang. Eventual, puternicele fascicule de lumină ar putea fi folosite pentru a deteriora radioactivitatea deşeurilor nucleare în doar câteva secunde şi pentru a ţinti tumorile canceroase, a explicat Nicolae-Victor Zamfir, coordonatorul proiectului, într-un interviu acordat Bloomberg.

• Fețele femeilor sunt mai atractive decât cele ale bărbaților, arată un studiu
• Veste bună din Brazilia! Defrișările din pădurea amazoniană au ajuns la cel mai scăzut nivel din…

„Nu există în natură un fenomen cu o putere la fel de intensă ca cea care urmează să fie generată cu ajutorul acestui laser”, a spus Zamfir. „Ne aşteptăm să obţinem primele rezultate ale cercetării noastre la 1-2 ani după ce centrul devine operaţional”, a adăugat cercetătorul.

Centrul de cercetare de la Măgurele ce urmează să găzduiască super-laserul românesc va consuma aproximativ 10 megawaţi de energie, echivalentul consumului a 2.500 de gospodării tipice din SUA. Cea mai mare parte a energiei va fi furnizată de pompele geotermale instalate la faţa locului. „Cel mai probabil, centrul nostru de cercetare va fi unul dintre cele mai mari situri din Europa alimentate cu energie neconvenţională”, a declarat Zamfir.

Cercetările de la Măgurele vor duce la aprofundarea unui nou tip de tratament pentru cancer, intitulat hadronterapie. Această formă de radioterapie ţinteşte direct tumorile ce au rădăcini adânci în corpul uman, reducând atât riscul de reapariţie cât şi potenţialul dezvoltării unor noi tumori. Primele rezultatele ale acestor experimente sunt aşteptate în 2018 şi 2019.

„Acest tratament există deja, dar necesită acceleratoare de particule foarte mari şi foarte scumpe”, explică Zamfir. „Dacă îl putem realiza cu ajutorul acestui laser, tratamentul va putea fi implementat cu costuri mult mai mici pe măsură ce tehnologia se dezvoltă şi costul laserelor scade”, a adăugat oficialul român.

Laserul de la Măgurele ar putea, de asemenea, să joace un rol cheie în eliminarea deşeurilor atomice, reducând timpul necesar pentru ca acestea să-şi piardă radioactivitatea de la câteva mii de ani la doar câteva secunde. Această reuşită ar elimina necesitatea unor adăposturi subterane în care deşeurile atomice să fie stocate în siguranţă pentru sute de ani.

„Va dura aproximativ 20 de ani până când vom reuşi să obţinem acest lucru, dar multe ţări din întreaga lume nu au nicio soluţie în viitorul apropiat pentru această problemă”, a declarat Zamfir.

Uniunea Europeană a poziţionat acest proiect în ţările din Europa de Est pentru a oferi un sprijin iniţiativelor ştiinţifice din aceste ţări. „Sperăm ca acest proiect să ducă la crearea unui cerc virtuos – faptul că infrastructura va exista aici să ducă la atragerea unor noi fonduri şi proiecte de cercetare”, a explicat Shirin Wheeler, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene.

România a pierdut mulţi cercetători în ultimii ani, deoarece guvernul investeşte doar 0,5% din PIB în cercetare, faţă de media europeană de 2% din PIB. 

În cadrul noului proiect de la Măgurele urmează să fie angajaţi 200 de cercetători, iar după ce acesta va deveni funcţional, alţi 1.000 oameni de ştiinţă urmează să viziteze anual centrul pentru a efectua diferite experimente.

Uniunea Europeană va cheltui aproximativ 550 de milioane de euro în prima fază a proiectului, ce urmează să se încheie în decembrie 2013, fiind posibil ca România şi Ungaria să atragă alte 150 de milioane de euro în cea de-a doua fază a proiectului. De asemenea, alte 180 de milioane de euro vor fi obţinute din alte surse, explică reprezentanţii Comisiei Europene.

Sursa: Bloomberg