Cei mai buni taţi din lumea animală

Masculii din familia Pteroclididae

Din familia Pteroclididae fac parte şi aşa-numitele „găinuşe de pustiu” trăiesc, de obicei, în zone uscate de stepă sau deşert. Din cauza mediului în care trăiesc, puii se confruntă cu o problemă majoră: lipsa apei. Din fericire pentru micile păsări, masculii au în regiunea abdominală pene care absorb şi reţin apa ca un burete. Astfel, în fiecare dimineaţă „taţii” călătoresc spre cea mai apropiată sursă de apă (care uneori se dovedeşte să nu fie deloc apropiată) îşi înmoaie penele în apă şi apoi revin la cuib unde le asigură puilor necesarul de apă. 

• O nouă metodă de fraudă face ravagii: Infractorii se dau drept angajați bancari
• Cum a justificat o mamă faptul că și-a tatuat copiii minori în mod repetat?

Căluţii de mare

Puţini masculi din alte specii sunt atât de implicaţi în creşterea puilor ca aceşti mici înotători. Mai întâi, femela şi masculul intră într-un dans al împerecherii care poate dura şi 8 ore şi care se încheie atunci când femela depune icrele într-un sac incubator al masculului, Apoi, masculul fertilizează, iar după ce aceste eclozează el va sta continua să ţină puii în „marsupiu” pentru a-i ajuta să se obişnuiască cu apa sărată. După 10 – 25 de zile, tatăl va suferi o serie de contracţii, iar puii vor ieşi din sac. 

Dinozaurii

Cercetări recente sugerează că masculii din unele specii de dinozauri aveau şi ei grijă de ouă, dacă nu mereu, măcar din când în când când mamele aveau altă treabă. Această concluzie a apărut după ce oamenii de ştiinţă au descoperit mai multe fosile de masculi oviraptor şi troodon care rămăseseră aşezate peste ouă.

Broasca lui Darwin

Rhinoderma darwinii este o specie aflată pe cale de dispariţie şi care este originară în Chile şi Argentina. Grija paternă a masculului din această specie este probabil cea mai bizară dintre cele pe care le găsim în această listă. După reproducere şi chiar înainte de eclozare, tatăl le înghite şi le păstrează în sacul său vocal într-un mediu umed ce serveşte ca incubator. Mormolocii rămân aici timp de 60 de zile până se transformă în mici broscuţe şi sunt gata să iasă din „marsupiu”. 

Şoarecele de California 

Şoarecii din specia Peromyscus californicus se găsesc în nord-vestul Mexicului şi în sudul Californiei. Pe lângă faptul că şoarecii de California sunt monogami, masculii joacă un rol esenţial în creşterea puilor. După ce naşte, femela eliberează o substanţă chimică care îl determină pe partener să aibă grijă de pui alături de ea. Astfel, părinţii împart sarcinile şi au, în egală măsură grijă de urmaşi. Fără grija tatălui,  şansele de supravieţuire ale puilor ar scădea drastica, având în vedere că, din când în când mama pleacă după hrană. 

Maimuţele Macaca sylvanus

Numite şi macaci de Gibraltar (pentru că o mică populaţi de aproximativ 150 de exemplare trăieşte în Gibraltar, însă cele mai multe se găsesc în Munţii Atlas din Algeria şi Maroc), maimuţele Macaca sylvanus se ghidează după legile matriarhatului. Ele sunt poligame şi toate îndatoririle cu privire la creşterea puilor cresc pe seama taţilor. În această lume, masculii care sunt văzuţi că îngrijesc mai mulţi pui (chiar dacă nu sunt toţi al lor) sunt consideraţi de către femele drept indivizi puternici, cu un statut superior. De aceea, masculii sunt foarte competitivi şi se străduiesc să le arate femelelor, dar şi celorlalţi masculi, că ei sunt cei mai buni taţi. 

Gândacii de apă dulce din familia Belostomatidae 

Femela îşi depune ouăle pe aripile masculului care are o lungime de aproximativ 2 cm. Masculul va purta această „povară” până când puii ies din ou şi până atunci va avea mereu grija ca ouăle să stea curate astfel încât puii să fie sănătoşi. 

Pasărea rinocer

Pasărea rinocer trăieşte în sud-estul Asiei, Indonezia şi Nepal. Atunci când curtează o femelă, masculii se luptă la propriu pentru ea şi masculul învingător va fi cel care se va împerechea cu aleasa sa. După împerechere, femela va găsi o scorbură potrivită pentru a-şi putea depune ouăle. Apoi, masculul va astupa cu fecale orice intrare pentru a feri femela şi ouăle de prădători, dar va avea grijă să lase o mică gaură în scorbură prin care, timp de o lună (până ce puii sunt gata să se aventureze în văzduh)va livra necesarul de alimente pentru partenera şi pui. 

Lupii

Haitele de lupi se asemănă cu familia umană nucleară, cel puţin cu cea veche, nomadă. După împerechere, femelele au o sarcină de 2-3 luni, pentru ca după naştere ea să rămână să îngrijească puii. În tot acest timp, tatăl este cel care procură hrană pentru pui. El va pleca în căutarea hranei şi se va întoarce regurgitând o parte dintre alimente pentru a-şi hrăni urmaşii.

Sursa: Popular Science