De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Comunicarea eficientă stă la baza relațiilor umane. Ea ne ajută să colaborăm, să rezolvăm probleme și să construim legături, iar claritatea mesajelor este esențială în aproape toate aspectele vieții. Dar dacă felul în care sună anumite cuvinte le face mai puternice în comunicare?
Un studiu recent, la care a participat și Rikke Louise Bundgaard-Nielsen, psiholingvist experimental la University of Melbourne (Australia), în calitate de coautoare, sugerează că acest lucru este posibil și ar putea explica de ce unele cuvinte ne atrag mai mult atenția decât altele.
Psiholingvistica, domeniul care studiază folosirea și dobândirea limbajului, folosește un concept-cheie numit „surpriză”. Acesta măsoară cât de așteptat este un element lingvistic, de pildă, un cuvânt într-o propoziție sau un sunet într-un cuvânt, raportat la uzul obișnuit al limbii.
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Toate cuvintele din engleză sunt construite din aceleași vocale și consoane și respectă aceleași reguli, însă nu toate sună la fel de obișnuit. Cuvintele formate din secvențe neobișnuite de sunete par mai surprinzătoare pentru ascultători, ies mai mult în evidență și sunt procesate diferit de creier.
Pentru a măsura acest efect, cercetătorii folosesc teoria informației, care calculează câtă informație aduce fiecare sunet într-un cuvânt. Sunetele care apar frecvent în contexte previzibile transmit puțină informație, în timp ce secvențele rare transmit mult mai mult. Pe baza unei analize a unui corpus uriaș de 51 de milioane de cuvinte din engleza vorbită, preluate din subtitrări de filme și seriale, fiecărui cuvânt i-a fost atribuit un scor al surprizei.
Aceste scoruri au fost apoi comparate cu rezultatele mai multor experimente cognitive, inclusiv teste de recunoaștere a cuvintelor, sarcini de citire și probe de memorie. Rezultatele au arătat că acele cuvinte foarte vii, concrete și specifice sunt, în general, mai surprinzătoare din punct de vedere sonor și sunt reținute mai bine. De exemplu, „dog” și „flower” sunt mai vii și mai memorabile decât „stun” sau „plot”, notează Phys.org.
Descoperirea contrazice ideea clasică din lingvistică potrivit căreia legătura dintre forma unui cuvânt și sensul său este complet arbitrară. Există excepții, precum cuvintele onomatopeice, considerate „emblematice”, care imită sunete reale; două exemple sunt cuvintele „splash” și „boom”. De asemenea, cercetări anterioare au arătat că termenii cu sens negativ tind să fie mai surprinzători, probabil pentru a semnala mai clar pericolul.
Autorii propun că vorbitorii „exploatează” inconștient structura limbajului pentru a atrage atenția asupra conceptelor importante, menținând sau creând forme sonore surprinzătoare. Astfel, sunetul cuvintelor ne ghidează subtil atenția și memoria.
Acest mecanism ar putea avea implicații semnificative pentru comunicarea personală, profesională, educație, publicitate și chiar pentru comunicarea științifică, unde alegerea unor cuvinte mai „puternice” ar putea face mesajele mai memorabile și mai eficiente.
Studiul a fost publicat în revista Cognition.
Pielea noastră are o armă secretă împotriva cancerului, însă Soarele o dezactivează
Oamenii de știință au descoperit un circuit cerebral ascuns care rescrie vederea
Gena părului roșcat ar putea explica de ce unele răni nu se vindecă niciodată