„Folosirea oxigenului suplimentar în alpinismul de performanţă înseamnă doping”, afirmă alpinistul Alexandru Găvan

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne in Discover

„Nu folosesc oxigen suplimentar pentru că în alpinismul de performanţă înseamnă doping, înseamnă să trişez. Echivalează, dacă vreţi, cu ce a făcut Lance Armstrong în Turul Franţei cu EPO. Folosirea oxigenului suplimentar aduce un vârf de peste 8.000 de metri, sub 7.000 de metri, adică sub «zona morţii». Am o butelie de oxigen pe care o ţin pentru urgenţe. Acea butelie o ţin în tabăra de bază. Dacă m-aş afla într-o situaţie critică, aş folosi oxigenul, dar după aceea aş coborî, pentru că nu pot să mai vin în ţară şi să spun că am mers până în vârf cu oxigen„, a spus Găvan.

Alexandru Găvan a afirmat că nu poate escalada un vârf alături de o persoană care foloseşte oxigen, deoarece aceasta ar merge mult mai repede decât el. „Nu poţi să mergi cu cineva care foloseşte oxigen, pentru că ăla este un tren, iar tu eşti un melc. Peste 95 la sută dintre urcări se fac cu oxigen„, a completat Găvan.

El a precizat că aclimatizarea pentru un vârf de peste 8.000 de metri durează aproximativ o lună. „Aclimatizarea durează aproximativ o lună, iar în această perioadă este foarte mult de muncă. Plănuisem să amenajăm patru tabere intermediare, dar până la urmă am făcut doar trei, la 5.600, 6.000 şi 7.000 de metri. La peste 7.000-7.500 de metri, corpul uman nu se mai poate aclimatiza şi uşor, uşor moare. Am ales ultima tabără la 7.000 de metri ca să fim la limita aşa-numitei «zone a morţii»”, a explicat Găvan.

Costurile unei expediţii variază între 10.000 şi 50.000 de euro, de cele mai multe ori spre limita maximă, a explicat Găvan, în timp ce echipamentul necesar pentru două luni poate ajunge şi la 1,2 tone. „Doar să ajungi în tabăra de bază este o expediţie în sine. Gândiţi-vă că pe Shishampangma, echipamentul meu, al coechipierului meu, al bucătarului şi al ajutorului de bucătar pentru două luni a cântărit peste 1,2 tone. Pentru transportul echipamentului apelezi la localnici, care te ajută venind cu animalele din zonele respective, cai, iaci sau cămile”, a subliniat Găvan.

Alexandru Găvan a atins, până în prezent, şase dintre cele 14 vârfuri de peste 8.000 de metri din lume, de fiecare dată fără folosirea oxigenului suplimentar. „După două luni de zile state în zăpezi şi precedate de alte două luni de pregătire, mă simt bine să fiu în mijlocul oamenilor. Broad Peak (8.047) a fost cel de-al şaselea vârf de peste 8.000 de metri pe care am ajuns, după Cho Oyu (8.201 metri, 2006), Gashebrum 1 (8.068 de metri, 2007), Makalu (8.463 de metri, 2008), Manaslu (8.156 de metri, 2011) şi Shishapangma (8.027 de metri, 2013)”, a mai spus Găvan.

La 23 iulie, Găvan a reuşit să urce pe Broad Peak (8.047 de metri), fără oxigen suplimentar. El a plecat pe 11 iunie într-o expediţie de aproximativ două luni în masivul Karakorum, pentru a escalada Broad Peak. Masivul se află în Pakistan, la graniţa cu China, iar ascensiunea finală era planificată pentru sfârşitul lunii iulie, după finalizarea perioadei de aclimatizare. Sezonul de ascensiune pentru cele cinci vârfuri de peste opt mii de metri aflate în Pakistan este vara, munţii fiind minim afectaţi de muson.

La 23 iulie, Găvan a reuşit să urce pe Broad Peak (8.047 de metri), fără oxigen suplimentar.     

Aceasta a fost a doua expediţie la mare altitudine organizată de Alex Găvan în 2014, după ce în aprilie a avut o nouă tentativă (după cea din 2009) de a face prima ascensiune românească fără oxigen suplimentar şi fără şerpaşi a muntelui Everest (8.850 m), iar în mai a încercat să urce pe vârful Dhaulagiri (8.167 m).

În prezent, el este cel mai tânăr român care a ajuns pe un „optmiar”, Cho Oyu, în 2006, la 24 de ani.

Performanţele lui Alex Găvan au fost recunoscute prin merite şi distincţii: „Gold Medal for Merit in Sport” (Spania – 2008), a primit de două ori titlul „Sportivul român al anului pentru alpinism la mare înălţime”, din partea Federaţiei de Alpinism şi Escaladă şi alte două nominalizări la aceeaşi distincţie. De asemenea, este ambasador al World Wildlife Fund în România.

Sursa: Mediafax