Vârsta rocilor din România va fi stabilită cu o microsondă electronică de un milion de euro

Constantin Balica, reprezentant al Departamentului de Geologie al Facultăţii de Biologie şi Geologie a UBB Cluj, a declarat, luni, presei că până acum se considera că toate formaţiunile metamorfice şi o bună parte din cele magmatice sunt precambriene, adică foarte vechi, dar s-a constatat că de fapt sunt mai noi, transmite corespondentul Mediafax.

„Acest proiect face parte dintr-o serie de proiecte întinse pe câţiva ani prin care se stabilesc cu exactitate vârstele rocilor de pe teritoriul României. Nu se ştia exact vârsta lor, se presupunea doar, iar cele mai multe presupuneri erau inexacte sau neargumentate cu date solide. Noi am restabilit scara geocronologică a rocilor de pe teritoriul României. Există hărţi geologice care acoperă întreg teritoriul României, pe care toate aceste roci erau trecute cu vârste inexacte, fiind vorba despre o diferenţă de zeci până la sute de milioane de ani, astfel încât aceste hărţi vor trebui modificate. Se considera la un moment dat că toate formaţiunile metamorfice şi o bună parte din cele magmatice sunt precambriene, deci foarte vechi. Dar nu este aşa, sunt mai noi”, a spus Balica.

• Un monument preistoric unic a fost descoperit de arheologii din Franța
• De ce unii oameni sunt mai triști sau stresați de Crăciun?

Potrivit acestuia, proiectul se derulează cu ajutorul unei microsonde electronice care a costat un milion de euro. Fondurile pentru achiziţionarea microsondei provin dintr-un grant european câştigat de Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, pentru dotarea cu aparatură şi echipamente de cercetare.

„Această microsondă electronică, unică în România, este folosită cel mai frecvent pentru cercetare în geologie, mai specific în domeniul mineralogic, geochimic şi petrologic. Este destinată cercetării fundamentale care, în geologie, implică aspecte complexe şi are ca zonă de cercetare tot ceea ce înseamnă litosferă, adică partea superioară a mantalei, crusta şi ce se află la suprafaţă.

Adâncimea de penetrare în interiorul unui mineral este foarte mică, de ordinul micronilor. Sonda este destinată studiului suprafeţelor, iar zona pe care putem să măsurăm este de un micron, care este cea mai mică zonă. Şi putem afla cu ajutorul acestei sonde ce elemente chimice se află în suprafaţa aceea de un micron”, a mai spus Constantin Balica.

Universitarii clujeni susţin că utilizarea unei astfel de sonde pentru cercetarea rocilor este importantă şi din punct de vedere economic, în condiţiile în care oferă informaţii despre compoziţia chimică a substanţelor minerale sau sintetice solide care pot fi folosite de firmele care activează în domeniul geologic sau al exploatărilor minerale.

Proiectul Departamentului de Geologie al Facultării de Biologie şi Geologie al UBB se va finaliza în cursul anului 2015.

Sursă: Mediafax