Home » D:News » Vârsta rocilor din România va fi stabilită cu o microsondă electronică de un milion de euro

Vârsta rocilor din România va fi stabilită cu o microsondă electronică de un milion de euro

Vârsta rocilor din România va fi stabilită cu o microsondă electronică de un milion de euro
Publicat: 09.03.2015
Vârsta rocilor magmatice şi metamorfice din România va fi stabilită cu ajutorul unei microsonde electronice în valoare de un milion de euro, unică în România, în cadrul unui proiect derulat de Facultatea de Biologie şi Geologie a Universităţii "Babeş-Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca.

Constantin Balica, reprezentant al Departamentului de Geologie al Facultăţii de Biologie şi Geologie a UBB Cluj, a declarat, luni, presei că până acum se considera că toate formaţiunile metamorfice şi o bună parte din cele magmatice sunt precambriene, adică foarte vechi, dar s-a constatat că de fapt sunt mai noi, transmite corespondentul Mediafax.

„Acest proiect face parte dintr-o serie de proiecte întinse pe câţiva ani prin care se stabilesc cu exactitate vârstele rocilor de pe teritoriul României. Nu se ştia exact vârsta lor, se presupunea doar, iar cele mai multe presupuneri erau inexacte sau neargumentate cu date solide. Noi am restabilit scara geocronologică a rocilor de pe teritoriul României. Există hărţi geologice care acoperă întreg teritoriul României, pe care toate aceste roci erau trecute cu vârste inexacte, fiind vorba despre o diferenţă de zeci până la sute de milioane de ani, astfel încât aceste hărţi vor trebui modificate. Se considera la un moment dat că toate formaţiunile metamorfice şi o bună parte din cele magmatice sunt precambriene, deci foarte vechi. Dar nu este aşa, sunt mai noi”, a spus Balica.

Potrivit acestuia, proiectul se derulează cu ajutorul unei microsonde electronice care a costat un milion de euro. Fondurile pentru achiziţionarea microsondei provin dintr-un grant european câştigat de Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, pentru dotarea cu aparatură şi echipamente de cercetare.

„Această microsondă electronică, unică în România, este folosită cel mai frecvent pentru cercetare în geologie, mai specific în domeniul mineralogic, geochimic şi petrologic. Este destinată cercetării fundamentale care, în geologie, implică aspecte complexe şi are ca zonă de cercetare tot ceea ce înseamnă litosferă, adică partea superioară a mantalei, crusta şi ce se află la suprafaţă.

Adâncimea de penetrare în interiorul unui mineral este foarte mică, de ordinul micronilor. Sonda este destinată studiului suprafeţelor, iar zona pe care putem să măsurăm este de un micron, care este cea mai mică zonă. Şi putem afla cu ajutorul acestei sonde ce elemente chimice se află în suprafaţa aceea de un micron”, a mai spus Constantin Balica.

Universitarii clujeni susţin că utilizarea unei astfel de sonde pentru cercetarea rocilor este importantă şi din punct de vedere economic, în condiţiile în care oferă informaţii despre compoziţia chimică a substanţelor minerale sau sintetice solide care pot fi folosite de firmele care activează în domeniul geologic sau al exploatărilor minerale.

Proiectul Departamentului de Geologie al Facultării de Biologie şi Geologie al UBB se va finaliza în cursul anului 2015.

Sursă: Mediafax

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ce înseamnă „brain rot”? Termenul care descrie unul dintre cele mai discutate obiceiuri ale Internetului
Ce înseamnă „brain rot”? Termenul care descrie unul dintre cele mai discutate obiceiuri ale Internetului
O cauză neurologică neobișnuită se ascunde în spatele dilatării pupilelor noastre
O cauză neurologică neobișnuită se ascunde în spatele dilatării pupilelor noastre
Vorbești mai multe limbi străine? Creierul tău ar putea fi cu 13 ani mai tânăr
Vorbești mai multe limbi străine? Creierul tău ar putea fi cu 13 ani mai tânăr
Ce este efectul Mandela: De ce mii de oameni își amintesc același lucru, deși nu s-a întâmplat niciodată
Ce este efectul Mandela: De ce mii de oameni își amintesc același lucru, deși nu s-a întâmplat niciodată
Dolly Parton, „Păpușa Blondă” a muzicii country: Cum și-a transformat imaginea publică într-o strategie de carieră
Dolly Parton, „Păpușa Blondă” a muzicii country: Cum și-a transformat imaginea publică într-o strategie de carieră
Cel mai nou telescop spațial al NASA se apropie cu pași repezi de lansare
Cel mai nou telescop spațial al NASA se apropie cu pași repezi de lansare
Țara în care casele abandonate pot fi cumpărate cu mai puțin de 1 euro
Țara în care casele abandonate pot fi cumpărate cu mai puțin de 1 euro
Secretul pentru un somn odihnitor poate fi găsit în fructe
Secretul pentru un somn odihnitor poate fi găsit în fructe
Maica Tereza, călugăriţa care a primit Premiul Nobel pentru Pace
Maica Tereza, călugăriţa care a primit Premiul Nobel pentru Pace
Cel puțin 35.000 de oameni au murit în Europa din cauza căldurii extreme din această vară
Cel puțin 35.000 de oameni au murit în Europa din cauza căldurii extreme din această vară
Cel mai frumos sat din lume, sufocat de turiști. Ce pregătesc autoritățile?
Cel mai frumos sat din lume, sufocat de turiști. Ce pregătesc autoritățile?
Cum vapatul îți poate afecta ochii fără să-ți dai seama?
Cum vapatul îți poate afecta ochii fără să-ți dai seama?
China avertizează SUA că își va „apăra ferm drepturile și interesele”
China avertizează SUA că își va „apăra ferm drepturile și interesele”
Un satelit cât o valiză ar putea detecta primul semnal cosmic dinaintea apariției stelelor
Un satelit cât o valiză ar putea detecta primul semnal cosmic dinaintea apariției stelelor
Rechinul care poate trăi 400 de ani: este cel mai longeviv vertebrat cunoscut de pe Pământ
Rechinul care poate trăi 400 de ani: este cel mai longeviv vertebrat cunoscut de pe Pământ
ADN-ul străvechi dezvăluie cum s-a schimbat Europa după căderea Romei
ADN-ul străvechi dezvăluie cum s-a schimbat Europa după căderea Romei
Descoperire istorică pentru fizica modernă! Ce au observat oamenii de știință pentru prima dată?
Descoperire istorică pentru fizica modernă! Ce au observat oamenii de știință pentru prima dată?
Cercetătorii au creat plasticul care se evaporă la căldură și se reasamblează singur
Cercetătorii au creat plasticul care se evaporă la căldură și se reasamblează singur